Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPrimăria din Roma va deschide o linie telefonică gratuită prin intermediul căreia cetăţenii români din Italia să sesizeze anumite probleme administrative cu care se confruntă, iar Ministerul român al Muncii va distribui acestora broşuri de informare asupra drepturilor de care beneficiază.
Măsurile au fost anunţate, joi, de premierul Emil Boc, la finalul vizitei oficiale în Italia.
Comunitatea românească din Italia va fi asistată şi de către Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul ambasadelor şi consulatelor, a arătat premierul.
El a apreciat că aceste măsuri vor îmbunătăţi comunicarea între autorităţile italiene şi comunitatea de români.
Premierul Emil Boc a efectuat, miercuri şi joi, o vizită oficială în Italia.
La finalul întâlnirii de miercuri cu omologul său italian, Silvio Berlusconi, premierul Emil Boc a declarat că problemele individuale de infracţionalitate nu trebuie extinse şi generalizate la nivelul întregii comunităţii româneşti.
Boc a cerut totodată eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii pentru lucrătorii români, oficialul italian spunând că problema se află în analiza Guvernului de la Roma.
El a arătat că relaţiile de colaborare dintre România şi Italia s-au îmbunătăţit foarte mult în ultima perioadă, în interes reciproc, arătând că în Italia se află 1,2 milioane români, la care se adaugă alţi 800.000 cetăţeni români care lucrează la firme italiene.
Reprezentanţii comunităţii româneşti din Italia i-au cerut premierului Emil Boc, într-o întâlnire organizată miercuri seara, să intervină pe lângă autorităţile italiene pentru a suplimenta numărul certificatelor de naştere acordate copiilor români, să susţină drepturile menajerelor angajate legal şi să asigure consultanţă juridică gratuită.
Ei i-au mai cerut premierului să le acorde ajutor financiar la repatrierea rudelor decedate aflate de mai mult timp la morgă, să nu renunţe la programul lansat de fostul Guvern privind predarea limbii şi civilizaţiei româneşti în şcolile amplasate în zonele din străinătate în care trăiesc numeroşi cetăţeni români şi să deschidă un consulat românesc la Padova.
Reprezentanţii comunităţii româneşti au arătat, de exemplu, că autorităţile italiene acordă familiilor de români un număr maxim de 10.000 coduri numerice personale, 5.000 pentru băieţi şi alte 5.000 pentru fete, la eliberarea certificatelor de naştere pentru copiii născuţi pe teritoriul Italiei, număr considerat însă insuficient.
Ei au mai reclamat faptul că statul italian a obligat, prin lege, proprietarii de locuinţe în care lucrează menajere străine, inclusiv românce, să achite contribuţiile de asigurări sociale aferente, cu intenţia de a limita numărul muncitorilor aflaţi ilegal pe teritoriu italian. Potrivit acestora, decizia a afectat însă şi menajerele care lucrau legal şi care au fost concediate de către angajatorii care nu doreau să achite taxe suplimentare.
Premierul Emil Boc a cerut să i se prezinte o situaţie statistică a acestor cazuri.
Românii au mai reclamat faptul că autorităţile italiene au obligat deja 924 de români numai din Roma să se întoarcă în ţară, deşi nu toţi dintre aceştia au comis infracţiuni.
Şeful Guvernului a asigurat că va căuta soluţii de rezolvare a problemelor, afirmând însă că speră ca, la un moment dat, cetăţenii români din străinătate să revină în ţară.
Într-un comunicat transmis, joi, de Guvern se arată că, în ceea ce priveşte percepţia italienilor faţă de unii dintre cetăţenii români care trăiesc în Italia, premierul consideră că la nivelul mass-media încă există o sensibilitate, dar momentul critic a fost depăşit.
Potrivit sursei citate, primul-ministru a prezentat reprezentanţilor comunităţii româneşti din Italia situaţia socială şi economică a României, arătând că actualul Executiv va continua reforma profundă a statului român, începută prin cele trei proiecte de lege asupra cărora Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.
Reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti din Italia au solicitat premierului continuarea programului de predare a unor cursuri de cultură şi civilizaţie românească pentru copiii românilor din străinătate, iar şeful Guvernului a arătat că deja a fost luată decizia continuării acestui program, având în vedere rolul său în păstrarea identităţii comunităţilor româneşti din străinătate.
În cadrul întâlnirii, reprezentanţii comunităţii româneşti au semnalat, de asemenea, unele disfuncţionalităţi legate de organizarea secţiilor de votare. În acest context, primul-ministru a afirmat că a luat deja decizia, la nivel guvernamental, privind organizarea unui număr mai mare de secţii de votare în Italia şi Spania, ţări în care există comunităţi de români numeroase.
De asemenea, participanţii la discuţii au pus întrebări legate de măsurile aprobate sau avute în vedere de Guvern pentru a facilita reintegrarea românilor specializaţi în diferite domenii şi care doresc să revină în ţară. În acest sens, premierul a menţionat câteva măsuri: de exemplu, prin legea educaţiei naţionale a fost eliminat criteriul de vechime pentru promovarea cadrelor didactice în învăţământul superior, de la asistent la profesor universitar.
Reprezentanţii asociaţiilor de români din Italia au semnalat, de asemenea, unele disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor consulare de calitate şi obţinerea cardului european de sănătate, precum şi aspecte legate drepturile cetăţenilor români în ceea ce priveşte libertatea circulaţiei muncii. Primul-ministru a precizat că aceste probleme vor fi analizate pentru a fi identificate soluţiile care se impun.
