Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoReprezentanţii patronatelor cred că măsurile anticriză anunţate de coaliţia PDL-PSD vor fi implementate la începutul anului viitor şi consideră că, cel mai probabil, nu vor avea efectul scontat asupra economiei întrucât nu conţin soluţii de rezolvare reală a problemelor.
"Sunt foarte bune ca declaraţie, dar niciuna dintre aceste măsuri nu are un document prin care să fie aplicată. Pentru a se putea aplica trebuie întocmite hotărârile de guvern, ordonanţe de urgenţă şi apoi probabil că trebuie şi norme, care vor fi aprobate în 30-60 de zile, astfel că vor fi gata după luna octombrie. O măsură nu poţi să o adopţi în octombrie şi tot atunci să se şi aplice. Mediul de afaceri nu poate reacţiona atât de repede", a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
În opinia sa, măsurile vor fi adoptate din 2010, iar efectul lor este incert la momentul actual.
"Nu ştiu cât sunt de pregătite măsurile şi dacă au valoare practică. Apreciem declaraţiile, dar aşteptăm faptele", a mai spus Pârvan.
La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), Florea Pârvu, afirmă că măsurile anunţate nu fac decât să prelungească situaţia economică precară.
"Măsurile sunt paleative, nu au impact direct asupra economiei. E ca şi cum la o casă, în loc să te apuci să o consolidezi, dai doar cu un var, iar după puţin timp varul se ridică de pe tencuială. Nu sunt măsuri de structură, ci doar lungesc agonia care îşi va spune cuvântul după alegeri", a spus Pârvu.
El a adăugat că este sceptic în priviţa eficienţei măsurilor, atât timp cât nu se restructurează administraţia publică pentru a reduce cheltuielile bugetare, nu scade fiscalitatea pe forţa de muncă şi nu se scuteşte de impozit profitul reinvestit.
"Trebuie să vedem pentru ce investiţii va fi scutit de impozit profitul reinvestit. Dacă se menţine ideea că doar profitul investit în tehnologie va fi scutit, măsura nu va fi eficientă. Scutirea trebuie extinsă la mijloace fixe - clădiri, hale de producţie, magazine etc", a afirmat Pârvu.
PSD şi PDL au convenit luni asupra unui pachet de 32 de măsuri anticriză.
Din cele 32 de măsuri convenite, 15 privesc stimularea economică, 9 se referă la creşterea veniturilor bugetare, 6 au în vedere raţionalizarea cheltuielilor bugetare şi două vizează creşterea lichidităţii monetare în sectorul bancar.
Printre măsurile adoptate de conducerea coaliţiei care privesc stimularea economiei se numără scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri, susţinerea producţiei pentru export, prin garanţii şi contragaranţii, credit fiscal pentru renovarea şi modernizarea locuinţelor şi clădirilor şi scutirea de impozit a profitului reinvestit în economia reală.
Măsurile referitoare la creşterea competitivităţii economice sunt extinderea programului Rabla pentru tractoare şi alte utilaje agricole începând cu 1 ianuarie 2010, extinderea programului Rabla pentru persoane juridice de la 1 septembrie 2009, majorarea capitalului social al fondului de garantare a creditului rural, precum şi modificarea Legii investiţiilor prin scăderea plafonului de aplicare a stimulentelor fiscale pentru investiţii directe de la 50 de milioane de euro la 10 milioane de euro.
Eliminarea impozitului minim de la 1 ianuarie şi înlocuirea acestuia cu un impozit forfetar pentru activităţile unde evaziunea fiscală este greu de evaluat, în special în zona restaurantelor şi a activităţilor conexe, se numără printre măsurile de creştere a veniturilor bugetare, iar pentru creşterea lichidităţilor în sectorul bancar cele două partide au decis scutirea temporară de impozit a dobânzii aferente sumelor aflate în bănci la persoane fizice şi lansarea unei emisiuni de eurobonduri a statului, în toamnă, prin intermediul Ministerului Finanţelor, urmând ca cei o jumătate de miliard de euro să fie dirijaţi exclusiv către investiţii.
