FMI este pregătit să relaxeze condiţiile fiscale ale programelor cu România, Letonia şi Ungaria

În situaţia României, unde Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut peste aşteptări, cu 6,4% în primul trimestru, revizuirea condiţiilor din acordul cu FMI depinde de evoluţia economică, a spus consilierul Anne-Marie Gulde-Wolf.

"Dacă s-a schimbat climatul (economic - n.r.) mondial, mai degrabă decât politicile, atunci trebuie să reevaluăm programele", a afirmat oficialul FMI prezent la reuniunea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare desfăşurată vineri şi sâmbătă la Londra.

Gulde-Wolf a precizat că o rectificare a deficitului bugetar ar putea avea loc în cazul Letoniei, care a discutat cu FMI creşterea deficitului la 7% din Produsul Intern Brut (PIB), faţă de 5% cât au convenit anterior cu Fondul.

"Declinul economic este mai grav decât ne aşteptam. Deficitul fiscal este mult mai mare, aşa că analizăm o revizuire a programului", a declarat Gulde-Wolf.

Totodată, Fondul va încheia o misiune de verificare în Ungaria, săptămâna următoare, iar presa ungară a precizat că autorităţile de la Budapesta au cerut creşterea deficitului bugetar de la 2,9% la 3,9%.

Informaţia apărută în presă pare realistă, a spus reprezentantul FMI, adăugând că negocierile nu au fost încă finalizate.

"Nu vreau să comentez cifra exactă, însă ideea este corectă. La fel ca în Letonia, observăm o perspectivă economică mai slabă şi ajustăm cadru macroeconomic la acesta, astfel că o ajustare din punct de vedere fiscal este garantată", a declarat Gulde-Wolf.

Oficialul FMI a precizat că posibilitatea ca instituţia să permită Ungariei, care beneficiază de asistenţă financiară totalizând 25,1 miliarde de dolari, să crească deficitul bugetar la 3,9% din Produsul Intern Brut (PIB) este luată în calcul, iar politica Letoniei de a menţine un curs de schimb stabil faţă de euro nu va suferi schimbătri.

Pentru Ucraina, ţară care nu este membră a Uniunii Europene, Fondul ar putea suplimenta finanţarea stabilită prin acordul în valoare de 16,5 miliarde de dolari, a precizat oficialul FMI.

FMI monitorizează cu atenţie regiunea şi este pregătit să ajute orice alt stat cu probleme financiare, a adăugat oficialul.

"Suntem conştienţi de ce se întâmplă, dar în acest moment nu avem cereri de la nicio ţară", a spus Gulde-Wolf.

Autorităţile române au convenit cu reprezentanţii FMI în privinţa unui acord stand-by pe doi ani cu instituţia financiară pentru 12,95 miliarde euro şi asupra unui pachet total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD în valoare de 19,95 miliarde euro.

Acordul presupune mai multe condiţionalităţi privind reformele structurale şi ţinte obligatorii de îndeplinit de autorităţile române privind indicatorii macroeconomici, potrivit informaţiilor obţinute de MEDIAFAX.

FMI a fixat criterii de performanţă trimestriale pentru deficitul bugetar, stabilit pentru acest an la 24,36 miliarde lei. Ţintele de deficit bugetar pentru jumătatea anului şi primele nouă luni convenite iniţial au fost modificate uşor, de la nivelul de 12,13 miliarde lei la 14,5 miliarde lei şi, respectiv, de la 17,63 miliarde lei la 18,6 miliarde lei.

Ministerul Finanţelor va furniza lunar date pentru evaluarea situaţiei bugetare, inclusiv finanţările nete externe, creditele de la sistemul financiar intern, plăţile în avans din fondurile europene, solicitările Guvernului de fonduri europene, obligaţiile către Fondul Proprietatea încă neachitate, modificările soldului de titluri de stat, precum şi a altor finanţări.

Ministerul Finanţelor şi cel al Muncii, dar şi de alte instituţii, vor furniza toate datele privind companiile publice aflate în monitorizare la începutul acordului încheiat cu instituţia internaţională, precum şi sancţiunile aplicate în cazul neîndeplinirii ţintelor stabilite.

Acordul stabileşte o ţintă indicativă pentru rata inflaţiei, cu intervale de variaţie de plus/minus un punct procentual, respectiv de 6,4% pentru iunie, 5,7% pentru septembrie, de 4,5% pentru 2009 şi de 2,5% pentru 2010.

În cazul în care inflaţia anuală depăşeşte intervalele menţionate, BNR va discuta cu experţii FMI pentru evaluare. Dacă preţurile de consum variază cu peste două puncte procentuale faţă de nivelul central, atunci autorităţile vor avea consultări cu Fondul privind măsurile care trebuie adoptate, fără de care acordul nu poate continua.

BNR s-a angajat să determine necesarul de capital suplimentar pentru băncile comerciale, pe baza testelor de stres, astfel încât să se asigure că rata de solvabilitate a fiecărei instituţii va fi menţinută peste 10%, nivel cu două puncte procentuale peste limita minimă legală în vigoare, de 8%.

Testele de stres vor fi aplicate tuturor băncilor care au o cotă de piaţă pe active de peste 1%, precum şi instituţiilor de credit mai mici, selectate pe baza calităţii şi vulnerabilităţii portofoliilor de credit, evoluţia împrumuturilor neperformante în ultimul an şi rata actuală a solvabilităţii.

Banca centrală va lua în calcul pentru testele de stres două scenarii, respectiv cadrul macroeconomic avut în vedere în acordul cu FMI, dar şi o variantă mult mai pesimistă în ceea ce priveşte creşterea economică şi cursul de schimb, şi cele mai recente date disponibile cu privire la situaţiile financiare ale băncilor şi companiilor, pentru a prognoza evoluţia bilanţurilor băncilor în cele două scenarii. BNR va utiliza propriul model macroeconomic pentru determinarea evoluţiei celorlalţi indicatori macroeconomici principali.

Analiza rezultatelor testelor de stres şi evaluarea nevoilor de capital vor fi realizate în consultare cu experţii FMI.

Rezervele internaţionale nete ale BNR pot să scadă în acest an cu maxim 9 miliarde de euro, faţă de nivelul de 25,53 miliarde euro calculat pentru finele lui 2008, respectiv cu cel mult 7,6 miliarde euro până la jumătatea anului şi cu 8,72 miliarde euro până în luna septembrie. Pentru 2010, limita maximă acceptată pentru scăderea rezervelor este de 500 milioane de euro.

Rezervele internaţionale nete ale BNR sunt definite în euro ca diferenţă între activele externe brute şi pasivele externe brute. Activele externe brute includ Drepturile Speciale de Tragere deţinute de banca centrală, rezervele la FMI, numerarul, titlurile şi depozitele în valute convertibile din străinătate. Pe de altă parte, pasivele externe brute sunt reprezentate de toate datoriile rezidenţilor şi nerezidenţilor şi creditele în derulare de la Fond.

Ţintele pentru rezervele internaţionale nete vor fi ajustate în funcţie de evoluţia plăţilor convenite prin program pentru finanţarea deficitului bugetar de la Comisia Europeană şi Banca Mondială.

BNR va avea dreptul să stabilească, fără să mai aştepte decizia instanţelor judecătoreşti privind insolvenţa, când o instituţie de credit nu mai poate rambursa un depozit şi plata acestuia intră în competenţa Fondului de Garantare, după modificarea legislaţiei. Legislaţia va fi modificată pentru reducerea termenului de începere a rambursării sumelor din depozite de la 3 luni, cu posibilitatea prelungirii la 9 luni, potrivit reglementărilor actuale, la 21 de zile de la decizia BNR privind imposibilitatea returnării banilor de către instituţia de credit.

De asemenea, autorităţile vor modifica legislaţia astfel încât administratorul special să primească puteri sporite în cazul instituţiilor care intră în stare de insolvenţă, respectiv pentru a putea implementa promt o serie largă de măsuri de restructurare, inclusiv cumpărări şi preluări, vânzări de active, transfer de depozite, "bridge banks" (bănci organizate temporar pentru administrarea portofoliului de depozite şi credite ale unei instituţii în situaţie de insolvenţă) şi de reducere a capitalului pentru acoperirea pierderilor. Măsurile din timpul administrării speciale vor avea o mai mare putere legală şi nu vor putea fi suspendate sau modificate pe baza altor prevederi legale.

Legislaţia va specifica în mod clar momentul numirii obligatorii şi timpurii a unui administrator special.

Schimbarea legislaţiei pentru a se asigura că depozitele în limita sumei garantate vor avea un rang special de prioritate în cazul insolvenţei, iar Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare se va putea subroga acestor drepturi.

Scrisoarea de intenţie pentru încheierea acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional a fost semnată de ministrul Finanţelor şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, aceeaşi procedură fiind derulată şi pentru împrumutul de la Comisia Europeană.