Un raport al CEPS recomandă prelungirea monitorizării pe Justiţie, dar în termeni mai flexibili

Autorul capitolului referitor la România din raport, Dana Denis-Smith, recomandă instituţiilor UE să nu renunţe la monitorizare la încheierea termenului de monitorizare de trei ani, afirmând că formularea criteriilor de evaluare este deseori folosită de guvernul român pentru "a ascunde lipsa de progrese". Ea sugerează că formularea mai clară a criteriilor şi definirea unor noi elemente de monitorizare ar putea avea ca rezultat o responsabilitate mai clară în cadrul instituţiilor naţionale.

Raportul CEPS recomandă ca monitorizarea să nu fie reînnoită anual, afirmând că, în cazul reînnoirii pe termen mediu (cel puţin trei ani), criteriile trebuie să devină mai flexibile, pentru a permite excluderea domeniilor unde sunt realizate progrese sau includerea unor noi domenii.

Pentru cazul în care UE are în vedere reducerea finanţării europene ca potenţială sancţiune la adresa României, Denis-Smith recomandă o abordare de tip recompensă şi avertisment - avertismentul referindu-se la suspendarea tuturor fondurilor pentru România, iar recompensa fiind posibilitatea ca România să poată folosi fondurile pentru remedierea problemelor din domeniul justiţiei.

Recomandările pentru România se referă la consolidarea capacităţii administrative a ministerelor, înfiinţarea de departamente pentru elaborarea legislaţiei, din care să facă parte avocaţi, politologi şi reprezentanţi ai ONG-urilor, definirea unui proces mai transparent de elaborare şi adoptare a reglementărilor.

De asemenea, raportul CEPS recomandă eliminarea aprobării Parlamentului pentru începerea urmării penale a parlamentarilor, dar şi clarificarea confuziei existente în actuala Constituţie în privinţa statutului procurorilor.

În privinţa transparenţei instituţiilor, autoarea raportului consideră că România ar trebui să definească în mod clar termenul de "persoane înrudite" în ceea ce priveşte numirile în funcţii publice, pentru a evita conflictele de interese şi sugerează ca ANI să supravegheze aplicarea corectă a definiţiei.

De asemenea, ea apreciază că metodologia aplicată de autorităţile anticorupţie nu este suficient de profesionistă şi funcţională, acestea trebuind să acceseze o gamă largă de surse pentru a-şi susţine cazurile de acuzare şi nu să se bazeze doar pe presă şi agenţii de stat.

În plus, este necesar ca autorităţile anticorupţie să beneficieze de întregul personal necesar şi, în cazul în care nu există candidaţi potriviţi, să externalizeze serviciile printr-un proces de licitaţie transparent.

Raportul recomandă şi o consolidare a regulilor de securitate şi a celor ale instituţiilor, astfel încât scurgerile de informaţii să nu fie folosite ulterior drept arme politice.

În ceea ce priveşte independenţa şi profesionalismul în justiţie şi în alte domenii, raportul recomandă îmbunătăţirea controlului asupra stocării documentelor în procedurile judiciare şi stabilirea responsabilităţilor în cazul scurgerilor de informaţii.

CEPS afirmă că resursele umane trebuie să devină o prioritate în toate instituţiile judiciare, prin introducerea şi supravegherea unei politici de resurse umane pentru asigurarea calităţii personalului, acest punct trebuind să devină o prioritate principală, mai importantă decât modernizarea tehnologiei.

Raportul propune şi introducerea unui sistem cu adevărat transparent pentru selecţia personalului la toate nivelurile, remarcând că în prezent nu par să existe criterii clare de evaluare a performanţei sau, în cazul în care există, acestea nu sunt aplicate.

De asemenea, documentul CEPS recomandă introducerea de alegeri eşalonate pentru CSM, pentru câte o treime dintre membrii acestuia, odată la doi ani.

Raportul sugerează şi prelungirea la doi ani a mandatului preşedintelui CSM şi impunerea unei reguli conform căreia un membru al Consiliului nu poate deveni preşedinte în primii doi ani de mandat, dar poate fi reales pentru două mandate. CESP recomandă şi introducerea posibilităţii ca membrii CSM să fie revocaţi din funcţie pe durata mandatului în cazul în care nu participă activ la lucrările CSM.

Conform prezentării publicate pe site-ul CEPS, Centrul a fost fondat la Bruxelles în 1983 şi se numără printre cele mai experimentate organizaţii de acest tip din UE, fiind un forum de dezbatere privind afacerile europene.

Prezentarea raportului precizează că documentul evalueze necesităţile şi opţiunile pentru monitorizarea şi consolidarea statului de drept în Uniunea Europeană extinsă, analizează mecanismele de monitorizare în UE, CoE şi ONU şi identifică problemele, sugerând soluţii pentru acestea.

Scopul proiectului de cercetare a fost oferirea unei evaluări independente a guvernării interne şi a statului de drept în Uniunea extinsă, cu studii de caz pentru România şi Bulgaria.