Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoCele nouă criterii se referă la nivelul de studii şi competenţe, importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor, expunerea la factori de risc, incompatibilităţi şi conflicte de interese, dificultatea activităţilor specifice, sfera de relaţii - interacţiunea cu factorii externi, condiţii de acceptare pe post, a declarat, la finalul întâlnirii de marţi, secretarul de stat în Ministerul Muncii Valentin Mocanu.
Acesta a precizat că marţi s-au făcut paşi importanţi, stabilindu-se cele nouă criterii acceptate de toţi partenerii, acestea urmând să contribuie la ierarhizarea funcţiilor publice.
"Se va constitui o comisie de lucru în cerc restrâns, formată din câte un reprezentant de la fiecare confederaţie sindicală şi reprezentanţi de la mai multe ministere, care au mai mulţi angajaţi bugetari, comisia urmând să se întâlnească zilnic până marţea viitoare, când grupul de lucru se va reuni din nou pentru a analiza ceea ce stabileşte această comisie", a spus Mocanu.
Vicepreşedintele Federaţiei Sinidcatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu, a spus, la sfârşitul întâlnirii de marţi, că o parte din criterii stabilite sunt aplicabile şi pentru învăţământ.
"Există reticenţă din partea unor ministere care au venituri mai mari, reprezentanţii acestora susţinând ideea ca fiecare domeniu să aibă lege separată", a precizat Hancescu.
Liderul FSLI a spus că partenerii sociali au stabilit ca până în septembrie legea unică de salarizare să fie finalizată.
Preşedintele executiv al Federaţiei "Publisind", Emilian Marian, a subliniat că reprezentanţii Guvernului nu au precizat care este cea mai importantă funcţie din punct de vedere al atribuţiunilor.
Reprezentantul "Publisind" a mai adăugat că sindicaliştii nu au intrat încă în posesia unor materiale de la diferite ministere referitoare la sporuri.
Sindicaliştii şi reprezentanţii Ministerului Muncii s-au întâlnit, marţi, pentru a discuta aspecte legate de elaborarea legii unice a salarizării bugetarilor.
Nivelul studiilor, statutul special al poliţiştilor, dreptul de port şi folosinţă armamant, incompatibilităţile şi mediul de muncă din punct de vedere al pericolului sunt criteriile de ierarhizare a funcţiei publice propuse de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "Pro Lex" pentru elaborarea legii unice a salarizării bugetarilor.
Nivelul de pregătire, gradul de dificultate şi importanţa socială a muncii prestate reprezintă criterii de ierarhizare a funcţiei publice propuse de reprezentanţii cadrelor didactice pentru întâlnirea de marţi cu secretarii de stat din Ministerul Muncii.
Fiecare reprezentant al sindicatelor trebuie să propună câte cinci criterii de ierarhizare a funcţiei publice, fără a ţine cont de salarii sau domeniul din care provin angajaţii, aceasta fiind decizia în urma întâlnirii de săptămâna trecută cu Guvernul pentru elaborarea legii unice de salarizare.
Premierul Boc dădea asigurări că legea de salarizare unitară în sistemul bugetar va fi adoptată în acest an şi amintea că Executivul va permite cumulul pensiei cu salariul de la stat doar în cazul persoanelor ale căror venituri nu depăşesc echivalentul salariului mediu pe economie.
Liderii sindicali anunţau, la sfârşitul lunii ianuarie, că prin legea de salarizare unitară vor fi majorate veniturilor bugetarilor cu salarii mici şi îngheţate salariile mari, astfel încât, într-un interval de patru-şase ani, să fie redus decalajul dintre salariul minim şi cel maxim, de la un raport de 1-50 la 1-15.
Ei apreciau atunci că proiectul legii salarizării unice în sistemul bugetar ar putea fi elaborat în maximum trei luni, iar întregul proces de aplicare ar putea fi finalizat în patru-şase ani.
Confederaţiile sindicale solicitau ca legea unică de salarizare să prevadă ca salariul de încadrare în sectorul bugetar să reprezinte cel puţin 80 la sută din ponderea venitului salarial, în timp ce adaosurile la salariu să nu depăşească un procent de 20 la sută din acesta.
