Sindicaliştii, nemulţumiţi de rezultatul discuţiilor de la Ministerul Finanţelor

Preşedintele "Sed Lex", Vasile Marica, a declarat la finalul discuţiilor, că Ministerul Muncii ar fi trebuit să iniţieze discuţiile cu partenerii sociali privind prevederile acestei ordonanţe, însă acest lucru nu s-a întâmplat, reprezentanţii Executivului "încercând să perieze Ordonanţa negociată cu ministrul de Finanţe şi cu premierul Emil Boc".

Marica au spus că discuţiile de vineri de la Ministerul finanţelor s-au oprit doar la principii, aceştia opunându-se categoric tăierii sporurilor şi a orelor suplimentare.

"Le-am cerut să vadă ce înseamnă ca 1,3 milioane de funcţionari publici să dea în judecată Guvernul. Le-am cerut să facă un calcul şi să vadă ce-i mai avantajos, să facă aceste plăţi sau să plătească cheltuieli de judeactă şi drepturile care se cuvin, ulterior", a declarat Marica.

Preşedintele "Sed Lex" a mai declarat că Guvernul "joacă foarte periculos, lipsit de profesionalism", sindicaliştii fiind dezamăgiţi că Executivul nu-şi respectă promisiunile.

"Nu s-a discutat nicio clipă despre eliminarea sporurilor. Oamenii din teritoriu sunt extrem de nemulţumiţi. Eu nu cred că se va ajunge la eliminarea sporurilor pentru că nu pot călca în picioare Codul Muncii", a declarat Marica, precizând că în cadrul discuţiilor viitoare se va stabili şi dacă funcţionarii publici vor ieşi în stradă.

Liderul a spus că nu va negocia plata salariilor compensatorii, întrucât acest lucru înseamnă să dea oameni afară.

Marica a mai spus că a cerut Executivului ca miniştrii să renunţe la consilieri şi ca în cadrul ministerelor să se mai renunţe la unele posturi de conducere în vederea economisirii unor bani.

Sindicaliştii au criticat decizia Executivului de modifica denumirea unor ministere, precizând că, astfel de cheltuieli sunt "complet inutile".

În ceea ce priveşte posibilitatea introducerii în ordonanţa de urgenţă a prevederilor privind neplata orelor suplimentare, Marica a declarat că funcţionarii publici vor da în judecată Guvernul pentru rezolvarea acestei probleme, nefiind necesară ieşirea în stradă.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea, a declarat că nu este de acord cu textul ordonanţei, aceasta "reprezentând din partea Guvernului dispreţ faţă de dialogul social întrucât în toate discuţiile de până acum, nu s-a pus problema reducerii acestor sporuri sau a altor drepturi salariale".

"Au discutat acest proiect de ordonanţă de urgenţă fără să ne consulte. Am refuzat să participăm la discuţiile de azi. Nu acceptăm tăierea altor sporuri decât cele discutate cu premierul Emil Boc", a declarat Cornea.

Liderul sindical a mai spus că, în viitor, vor fi luate măsuri de a da în judecată Guvernul, mergând până la a sesiza autorităţile internaţionale şi declanşarea grevei generale.

Totodată, Cornea a precizat că, în discuţiile anterioare cu Executivul, s-a convenit asupra posibilităţii de eliminare a indemnizaţiei de spor în valoare de 75 % pentru cei care lucrează cu fonduri europene sau a indemnizaţiei de 15% pentru limbă străină, nefiind vorba de eliminarea salariului de merit în învăţământ, de orele suplimentare sau de sporul de 2 % acordate în învăţământ.

"Salariul de merit reprezintă un criteriu de performanţă şi se acordă în baza unui punctaj. Acest drept se acordă pentru 15% din totalul cadrelor didactice", a declarat Cornea, precizând că, în cazul introducerii acestor prevederi, pierderile salariale pentru personalul din învăţământ ar fi de aproximativ 60%.

"Acest lucru înseamnă o curbă de sacrificiu nemaiîntâlnită nici măcar în perioada interbelică", a declarat Cornea.

Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici şi reprezentant al Cartel Alfa, a declarat că proiectul ordonanţei de urgenţă "reprezentă o jignire adusă administraţiei publice".

"Am respins discuţia privind eliminarea sporurilor sau a plăţii orelor suplimentare", a susţinut Oprescu.

El a spus că a discutat cu preşedintele FSLI, Aurel Cornea, acesta luând în calcul posibilitatea să se asocieze cu SNFP pentru acţiuni de protest comune.

În ceea ce priveşte şi asocierea celorlalţi funcţionari publici la acţiunile de protest, Oprescu a declarat că, de săptămâna viitoare, se vor face diligenţele pentru demararea procedurii protestului de solidaritate.

Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că ordonanţa de urgenţă trebuia discutată la Ministerul Muncii pentru că atacă acte normative care ţin de responsabilitatea acestui minister. Proiectul de ordonanţă de urgenţă excede discuţia cu Emil Boc referitor la măsurile de limitare a unor "excese de zel".

"Astăzi se atacă şi se abrogă o serie de acte normative precum şi bazele Codului Muncii pentru că nu se poate substitui o lege legislaţiei existente", a declarat Hossu.

În opinia sa, proiectul de ordonanţă de urgenţă are "multe picioare de lut", credibilitatea Guvernului fiind pusă în discuţie.

"E ca şi când Guvernul încearcă să mintă, or nu cred că acesta este scopul", a mai spus Hossu.

Liderul Cartel Alfa a precizat, totodată, că nu crede că se va ajunge la forme de protest, în opinia sa, acest lucru putând fi rezolvat în urma discuţiilor care vor avea loc la Ministerul Muncii, astfel încât proiectul de act normativ să ajungă la o formă normală.

În ceea ce priveşte acordarea celui de-al 13 lea salariu, Hossu a spus că de principiu s-a stabilit că acesta se va acorda, însă a menţionat că în actul legii există o ambiguitate.

Ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, a declarat, vineri, că nu a participat la întâlnirea cu reprezentanţii sindicaliştilor, însă a fost informat de secretarii de stat despre lucrurile discutate.

"Întotdeauna există divergenţe. Mi-au transmis secretarii de stat că partenerii de dialog social vor mai întâi o discuţie la Ministerul Muncii pe marginea proiectului de ordonanţă de urgenţă. Nu vom lua măsuri fără a discuta cu partenerii sociali", a declarat Pogea.

Demnitarul a mai spus că atitudinea sindicaliştilor este normală însă şi-a exprimat încrederea că aceştia "înţeleg că acolo unde este exces, trebuie să luăm şi acolo unde există deficit, trebuie completat".

În ceea ce priveşte al 13-lea salariu, ministrul de Finanţe a declarat că acesta nu se va acorda preferenţial şi că la anumite ministere a început deja să se dea etapizat.

Reprezentanţii funcţionarilor publici au acuzat, vinerea trecută, după întâlnirea cu reprezentanţii Ministerului Muncii, că membrii Executivului mimează dialogul social şi susţin că vor înainta o petiţie Parlamentului pentru a atrage atenţia că problemele din administraţia publică nu sunt luate în serios.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Locală, Răzvan Bordeanu, declara atunci, că reprezentanţii Ministerului Muncii mimează dialogul social, reluând în cadrul întâlnirii discuţiile referitoare la principiile care vor sta la baza legii unice a salarizării în sistemul bugetar.

Nemulţumiţi de modul în care au descurs discuţiile, reprezentanţii Sed Lex s-au retras de la negocierile organizate la Ministerul Muncii, arătând că s-a încercat aducerea în discuţie a unor teme deja dezbătute, respectiv reducerea de personal, eliminarea unor sporuri, pentru care s-au găsit deja soluţii.

Preşedintele Alianţei "Sed Lex", Vasile Marica, declara, în februarie, că Alianţa nu este de acord cu renunţarea la sporuri şi la indemnizaţii.

Liderul sindical susţinea că, pentru economii, Guvernul poate lua din indemnizaţiile acordate pentru conducere, din indemnizaţiile pentru organizarea concursurilor, a licitaţiilor, precizând că valoarea sporurilor nu poate fi afectată.

Vasile Marica a dat exemplul unor sporuri acordate din economiile făcute de anumite instituţii cu personal insuficient.

Preşedintele "Sed Lex" sublinia că nu se poate renunţa la locurile de muncă ale unor angajaţi în favoarea altor angajaţi.

Sindicaliştii cer alocarea sumelor aferente drepturilor salariale ale funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia publică (inclusiv plata orelor suplimentare efectuate din dispoziţiile conducătorilor de instituţii şi a sporuruilor aferente condiţiilor vătămătoare sau specifice), protecţia juridică a funcţionarilor publici din instituţiile de control şi demararea negocierilor privind încheierea Acordului şi Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.

"Subfinanţarea administraţiei publice, lipsa protecţiei juridice a funcţionarilor publici în perioadele de criză economică, perioade în care comportamentul unor agenţi economici sau grupări infracţionale poate fi influenţat negativ din cauza realităţilor socio-economice, vor avea efecte negative asupra bugetului de stat şi chiar a ordinii de drept. Prin politica salarială deficitară, Guvernul României este în culpă în ceea ce priveşte corupţia", a arătat preşedintele SNFP.

Sebastian Oprescu a mai spus că, vineri, de la ora 12.00, reprezentanţii SNFP au fost invitaţi la Palatul Cotroceni, precizând că discuţiile vor fi "informale, nu decizionale", astfel încât este exclusă posibilitatea anulării sau amânării acţiunilor de protest anunţate.

De asemenea, luni, de la ora 16.00, membrii SNFP au fost invitaţi la Guvern pentru a discuta despre angajaţii care urmează să fie disponibilizaţi.

Oprescu a declarat că va cere Executivului încadrarea persoanelor disponibilizate pe alte posturi sau plata a zece salarii compensatorii, precizând că această solicitare este justificată de faptul că "suntem într-o criză economică, acei oameni fiind în imposibilitatea de a-şi găsi noi locuri de muncă".

Totodată, preşedintele Alianţei "Sed Lex", Vasile Marica, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că Ministerul de Finanţe a invitat, vineri, de la ora 10.00, reprezentanţii funcţionarilor publici la discuţii despre problema reducerii sporurilor.

SNFP a decis, luni, să se retragă de la negocierile cu membrii Executivului şi să reia acţiunile de protest.

Liderii SNFP au susţinut că negocierile cu reprezentanţii Guvernului privind revendicările funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia publică sunt "neserioase" şi că "în spatele acestora se pregătesc acte normative care nu ţin cont de negocierile în curs şi care aduc diminuări semnificative ale veniturilor angajaţilor din administraţie".

Totodată, SNFP acuză că "se încearcă politizarea excesivă a administraţiei publice, cu efecte negative asupra calităţii serviciilor publice oferite populaţiei".

SNFP anunţa, joia trecută, că renunţă la acţiunile de protest anunţate pentru 20 şi 27 februarie, pentru o perioadă de zece zile, cât vor dura negocierile cu Guvernul, sindicaliştii luând în calcul anularea grevelor în funcţie de rezultatul discuţiilor.

Prima întâlnire a sindicaliştilor cu membrii Executivului a avut loc, vinerea trecută, la întâlnire participând reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Însă în urma acesteia, reprezentanţii funcţionarilor publici au acuzat membrii Executivului că mimează dialogul social.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Locală, Răzvan Bordeanu, a declarat, după întâlnirea cu reprezentanţii Ministerului Muncii, că se mimează dialogul social.

Nemulţumiţi de modul în care au descurs discuţiile, reprezentanţii Sed Lex s-au retras de la negocieri, arătând că s-a încercat aducerea în discuţie a unor teme deja dezbătute, respectiv reducerea de personal, eliminarea unor sporuri, pentru care s-au găsit deja soluţii.

Sindicaliştii cer plata orelor suplimentare şi a sporurilor, salarizare conform Statutului funcţionarilor publici şi începerea negocierilor privind încheierea Acordului şi Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.

Executivul a decis că salariile în sectorul bugetar vor fi majorate în acest an cu 5%, în două etape, cu 3% în luna aprilie şi 2% în luna octombrie, iar pensia socială minimă de 350 lei va fi acordată tot în două tranşe, de la 1 mai, cu plata în luna iunie, şi de la 1 octombrie, cu plata din luna noiembrie.

Reprezentanţii Guvernului şi cei ai sindicatelor şi patronatelor au convenit ca discuţiile privind majorările salariale din acest an să aibă loc după 15 aprilie 2009, pe baza rezultatelor economice din primul trimestru.

Până la 15 aprilie vor începe şi discuţiile pentru elaborarea legii de salarizare unică în sectorul bugetar. În acelaşi timp, sporurile salariale şi stimulentele, altele decât cele prevăzute în Codul Muncii, vor fi reduse sau eliminate printr-un act normativ distinct.