Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere ordonanţa privind bunele practici în retail

Proiectul a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Agriculturii, după ce a fost finalizat în urma unei întâlniri la care retailerii nu au participat.

Documentul prevede că este interzis comercianţilor să impună furnizorilor de produse alimentare plata de servicii "care nu au legătură directă cu operaţiunea de vânzare şi care nu sunt cuprinse în costul de achiziţie efectiv".

Producătorii au acuzat marile lanţuri de retail că impun multe taxe, de valoare mare, iar unele dintre acestea sunt aberante, cum ar fi taxa de deschidere de magazin. Dacă ordonanţa va intra în vigoare, comercianţii vor taxa doar serviciile care au legătură cu operaţiunea de vânzare, iar acestea vor fi incluse în costul de achiziţie, definit ca preţul unitar net care apare pe factura de achiziţie.

"Costul de achiziţie efectiv se obţine prin scăderea discountului oferit de furnizor din preţul de listă, la care se adaugă cheltuielile directe specifice revânzării, costul transportului şi costurile generate de serviciile prestate de comerciant şi facturate furnizorului", se arată în proiect.

Producătorii au insistat pentru includerea în proiectul de ordonanţă a definiţiei preţului de achiziţie, arătând că această prevedere va genera preţuri diferenţiate la raft, de la un magazin la altul, în funcţie de taxele practicate de fiecare retailer pentru servicii.

Retailerii au susţinut însă că că definirea preţului de achiziţie va bulversa structura actuală a preţurilor.

"Prevederile proiectului includ în definiţia de cost şi elemente de venit. Ceea ce retailerii obţineau cu titlu de venit, prin prestările de servicii către furnizori, vor fi trecute ca şi costuri", a declarat, luni, Adrian Manolache, secretarul general al Asociaţiei Marilor Retaileri din România (AMRCR).

În ceea ce priveşte termenele de plată, proiectul prevede că acestea nu pot depăşi 20 de zile în cazul alimentelor proaspete şi 45 de zile pentru restul produselor, de la data recepţiei mărfii.

"În cazul în care plata nu se efectuează în termenul prevăzut în contract, cel care are obligaţia de plată achită contravaloarea produselor alimentare plus o dobândă zilnică egală cu dublul dobânzii de referinţă a Bancii Naţionale. În cazul neefectuării plăţii la termenul stabilit în contract, debitorul este pus în întârziere fără nicio formalitate, fără a fi notificat şi suportă penalităti de întârziere de la această dată", se spune în proiect.

Altă prevedere inclusă în proiect este că un retailer nu are voie să solicite furnizorului de produse alimentare să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un preţ unitar net mai mic sau egal cu preţul practicat cu respectivul retailer.

Totodată, delistarea unui furnizor trebuie notificată cu 60 de zile înainte.

"Comerciantul are obligaţia să menţină la vânzare, în spaţiile de comercializare, produsele alimentare livrate de furnizor, pe toată durata existenţei stocului la comerciant; în caz contrar, comerciantul are obligaţia să restituie furnizorului contravaloarea sumelor aferente plătite de acesta pentru prezenţa produselor în magazin. Dacă în contract părţile au convenit asupra unei cantităţi minime de produse alimentare ce urmează a fi livrată şi, respectiv, achiziţionată, această cantitate va fi trecută în contractul respectiv", se mai spune în proiect.

Comerciantul poate refuza recepţia produselor alimentare în condiţiile în care nu sunt îndeplinite prevederile legale privind calitatea, ambalarea, etichetarea şi temperatura şi umiditatea corespunzătoare produsului pe durata transportului sau dacă nu sunt repsectate cantităţile prevăzute în contract sau termenele de livrare.

Producătorii şi retailerii au semnat în luna iulie a anului trecut Codul de Bune Practici pentru comerţul cu produse agroalimentare, iar documentul a intrat în vigoare după ce Consiliului Concurenţei a anunţat că nu încalcă legislaţia specifică.

Deşi Codul a intrat în vigoare anul trecut, producătorii au reclamat în mai multe rânduri că documentul nu a schimbat taxele şi practicile marilor reţele de magazine şi este nevoie de o lege în domeniu. Între reprezentanţii celor două tabere au avut loc mai multe întâlniri pe marginea acesui act normativ.

La ultima întâlnire, din 23 februarie, retailerii nu s-au mai prezentat, iar AMCR a anunţat că nu este de acord cu proiectul promovat de Ministerul Agriculturii, pe care îl consideră incorect şi părtinitor.

AMRCR a susţinut că proiectul exclude punctele de vedere ale asociaţiei, tratează doar ultima verigă din lanţul producţie-distribuţie de produse alimentare, face discriminare între firmele de pe acest lanţ şi impune restricţii numai cu privire la comercianţi finali.

Asociaţia a mai susţinut că proiectul conţine definiţii financiar-contabile greşite, introducând elemente de venit în calculaţii de costuri şi conţine un limbaj confuz pentru reglementarea unor condiţii comerciale.

Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a declarat că ministerul "va merge mai departe" cu procedurile pentru ca proiectul de ordonanţă care transpune Codul de bune practici în retail să intre în vigoare, chiar dacă retailerii au anunţat că nu sunt de acord cu unele prevederi ale actului.