Maior: Legea 298/2008 provoacă nemulţumire în cadrul SRI deoarece îi restricţionează activitatea

"În privinţa dezbaterii legate de această lege, 298, aş vrea să vă spun că există multă nemulţumire şi din partea serviciului în legătură cu această lege şi considerăm că din punctul de vedere al posibilităţilor şi mijloacelor care trebuie să se afle la îndemâna unui serviciu de informaţii există unele restricţionări care efectiv duc la o birocratizare excesivă a unora din activităţile specifice pe care le desfăşurăm permanent", a spus Maior.

El a apreciat că din acest punct de vedere există un "potenţial negativ de restricţionare a misiunilor şi activităţilor serviciului".

Maior a mai spus că regretă existenţa unei confuzii între zona informaţională şi cea legată de aspectele judiciare.

"Una este activitatea de informaţii....ea nu este legată nici de probe în sensul constituţional, nici de oferirea de mijloace juridice pentru zona justiţiei. Ea este legată de activitatea esenţială de cunoaştere şi de informare a factorilor decidenţi în stat", a spus Maior, potrivit căruia legea 298 face o confuzie a celor două zone.

Constituţionalitatea Legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de telefonie mobilă va fi analizată de Curtea Constituţională, după ce instanţa Tribunalului Bucureşti a admis o excepţie ridicată într-un proces dintre un ONG şi o companie de telefonie.

Tribunalul Bucureşti, care judecă un litigiu comercia dintre firma de telefonie Orange şi Comisariatul pentru Societatea Civilă (CSC), a admis cererea ONG-ului care a susţinut că Legea 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii încalcă articolul 28 din Constituţa României.

De asemenea, joi, Asociaţia Pro Democraţia (APD), Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR-CH), Centrul de Resurse Juridice (CRJ), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS) şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC) solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională privind limitarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, adusă de Legea 298/2008.

În scrisoare se menţionează că "aplicarea prevederilor abuzive ale Legii 298/2008 îi transformă în suspecţi, fără doar şi poate, pe toţi cetăţenii care folosesc serviciile de comunicaţii şi prejudiciază drepturile şi libertăţile cetăţeneşti garantate chiar prin legea fundamentală".

Organizaţiile semnatare ale scrisorii solicită Avocatului Poporului, în calitatea sa de instituţie independentă, menită să protejeze cetăţenii de abuzuri din partea autorităţilor administraţiei publice, să ia măsuri urgente în acest caz.

În scrisoare se precizează că "Legea 298/2008 încalcă drepturile şi libertăţile cetăţenilor, aşa cum sunt ele stabilite în Constituţia României la articolul 26, alin. 2: «Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri» şi la articolul 28: «Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil»".

"În aceste condiţii, organizaţiile semnatare subliniază faptul că Legea 298/2008 nu garantează neatingerea drepturilor mai sus menţionate şi nu descrie necesitatea sau proporţionalitatea restrângerii lor, singurul caz în care o societate democratică permite o astfel de situaţie, aşa cum prevede articolul 53 din Constituţia României.

Legea 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, care a intrat în vigoare în 21 ianuarie, prevede că furnizorii de servicii de comunicaţii pot da procurorilor date de trafic şi localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet doar dacă au început urmărirea penală în dosarul pentru care cer informaţiile.

Pe de altă parte, reţinerea de date de trafic şi localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet se vor aplica începând cu 15 martie 2009, conform Monitorului Oficial numărul 780, în care a fost publicată Legea 298 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii 506/2004 referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Datele generate sau prelucrate în cadrul activităţii de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice, vor f puse la dispoziţia autorităţilor competente (MIRA, Ministerul Public, SRI şi SIE) în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave.
Potrivit noii legi, infracţiunea gravă este cea care încalcă Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Solicitarea autorităţilor privind transmiterea de date reţinute în condiţiile noii legi se realizează numai după ce a fost începută urmărirea penală, cu autorizarea motivată a preşedintelui instanţei - căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori a judecătorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală - dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau comiterea unei infracţiuni grave.

Solicitarea transmiterii datelor poate fi autorizată şi de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori căruia i-ar reveni această competenţă, în caz de urgenţă, prin ordonanţă motivată, urmând ca instanţa să se pronunţe cu privire la legalitatea şi temeinicia ordonanţei anchetatorului în cel mult 48 de ore.

Până la aceste modificări legislative, procurorii puteau cere direct de la companiile de telefonie mobilă listingul de convorbiri, fără a avea mandat de la judecător. Noile prevederi sunt considerate benefice de către judecători.