Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"O achiziţie directă de gaze nu ar duce la o scădere spectaculosă de preţ. Marele câştig ar fi orientarea direct către producător, prin care ai o mai mare siguranţă că primeşti gazele, decât de la intermediari. Scăderea preţului ar fi în procente de o cifră, dacă am lua gaze direct de la Gazprom", a spus Kramer.
Romgaz şi Gazprom au discutat la Moscova, săptămâna trecută, posibilitatea construcţiei de depozite de gaze, precum şi a importului direct de gaze din Rusia.
România importă gaze doar indirect de la Gazprom.
Discuţiile dintre cele două companii privind construcţia unui depozit de gaze la Mărgineni datează de câţiva ani. Potrivit directorului general la Romgaz, Francisc Toth, investiţia în acest depozit ar fi cuprinsă între 600 milioane euro şi 1,8 miliarde euro, iar furnizor de gaze ar putea fi Gazprom, dar şi alte companii.
Romgaz importă gaze cu 540 dolari pe mia de metri cubi şi se aşteaptă ca preţul să scadă în lunile următoare.
Kramer a adăugat că în ultimii trei ani preţurile la gazele naturale pe plan internaţional au crescut cu peste 300%, iar preţul petrolului şi cel al gazelor (preţul petrolului se reflectă în cel al gazelor în termen de şase luni) ar trebui separate, pentru că a fost creat un dezechilibru în anii '90, când au fost corelate, iar unul dintre efecte a fost majorarea preţului gazelor.
Toth susţine că la Moscova nu a fost discutată problema construcţiei unui gazoduct către România.
"S-a discutat despre prelungirea contractelor de tranzit (ale Transgaz, n.r.)", a spus Toth.
Toth a precizat că România are un contract de import de gaze cu o firmă controlată de Gazprom, care este valabil până în 2013, iar o suplimentare a volumelor peste nivelul importurilor actuale ar putea fi obiectul unei discuţii cu Gazprom, întrucât declinul producţiei de gaze din România poate fi acoperit doar cu importuri.
Potrivit oficialilor Romgaz, consumul de gaze în România nu va creşte spectaculos în următorii cinci ani, iar compania din Mediaş se va concentra atât de mărirea capacităţilor de înmagazinare, cât şi pe creşterea eficienţei.
"În fiecare an trebuie completat cu importuri declinul de producţie, cantitatea va creşte din an în an. Gazprom este interesat să asigure gaze pentru o companie care livrează pe piaţă (Romgaz, n.r.)", a adăugat Toth.
Totodată, directorul tehnic al sucursalei din Ploieşti a Romgaz a afirmat că firma Botaş din Turcia a contactat în urmă cu câteva luni compania din Mediaş pentru o eventuală implicare în construcţia unui depozit de gaze în Turcia. El nu oferit informaţii suplimentare.
Cotidianul Kommersant, citat de AFP, a relatat, citând surse, că Gazprom ia în considerare posibilitatea de a include România în proiectul South Stream, pentru a înlocui Bulgaria, stat care creează dificultăţi şi întârzie astfel construcţia gazoductului.
Probleme cu Bulgaria au fost unul dintre motivele unor discuţii purtate vineri de şeful Gazprom, Alexei Miller, cu ambasadorul bulgar în Rusia, cu Ioan Rusu, directorul general al Transgaz Mediaş, operatorul reţelei de gazoducte din România, şi cu Francisc Toth, directorul general al companiei de stat Romgaz, au declarat surse apropiate întâlnirii, citate de publicaţia rusă.
South Stream este un proiect evaluat la zece miliarde de euro, condus de grupul rus Gazprom şi cel italian ENI, care are ca obiectiv construcţia unui gazoduct prin care vor fi livrate gaze ruseşti către Europa.
Gazprom a încheiat deja acorduri cu Bulgaria, Serbia, Grecia şi Ungaria pentru realizarea proiectului South Stream, iar Sloveni şi Austria ar putea să participe de asemenea.
Analiştii afirmă că South Stream, cu o capacitate anuală de transport de 30 de miliarde de metri cubi de gaze, este un mijloc prin care Rusia îşi poate creşte dominaţia asupra livrărilor de gaze către Europa.
