Predoiu anunţă finalizarea proiectului Codului de procedură civilă, care va fi trimis Camerei

"Au fost încheiate lucrările comisiei pentru redactarea Codului de procedură civilă, iar documentele vor fi înaintate Camerei Deputaţilor pentru luarea în dezbatere", a spus Predoiu, adăugând că va fi organizată o conferinţă de presă petnru detalii tehnice.

În opinia lui Predoiu, finalizarea Codului de procedură civilă constituie un moment foarte important deschiderii unei căi de modernizare a Codului civil.

Ministrul Justiţiei a mulţumit membrilor comisiei, experţilor şi tuturor celor care au lucrat la elaborarea noului Cod de procedură civilă.

Proiectul noului Cod de procedură civilă a fost adus la cunoştinţa publicului în data de 17 martie 2008, prin afişarea pe site-ul Ministerului Justiţiei şi că prin Hotărârea Guvernului 1527/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.889 din 27 decembrie 2007, au fost aprobate Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură civilă.

În 13 decembrie 2007, fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu a prezentat, într-o conferinţă de presă, proiectul Codului de procedură civilă (Cpc), care vizează, printre altele, scurtarea duratei proceselor civile, evitarea exercitării unor acţiuni abuzive, nejustificate, care aduc prejudicii persoanelor şi crearea unei practici judiciare unitare.

Modificările mai vizează procedurile referitoare la recuzare, strămutare, excepţiile de necompetenţă, citarea şi comunicarea actelor de procedură. Referitor la recuzare, proiectul Codului de procedură civilă prevede că numai judecătorii care fac parte din complet să poată fi recuzaţi, motivele fiind expres şi limitativ prevăzute de lege. De asemenea, recuzarea nu va întrerupe cursul judecăţii.

În ceea ce priveşte cererile de strămutare, proiectul Cpc prevede ca acestea să se facă numai pentru motive de ordine publică şi bănuială legitimă. Strămutările bazate pe motivul bănuielii legitime nu se vor mai judeca de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci de către instanţa ierarhic superioară. De asemenea, suspendarea judecăţii se va mai dispune doar cu plata unei cauţiuni. Dacă cererea de strămutare sau de recuzare a fost respinsă, nu va putea fi reînnoită pentru aceleaşi motive, potrivit proiectului legislativ.

Referitor la competenţa instanţelor judecătoreşti, proiectul vizează reconsiderarea normelor privind competenţa materială. De asemenea, în afara modalităţilor clasice de comunicare a actelor procedurale, prin agent procedural, proiectul vizează posibilitatea ca acestea să fie comunicate, la cererea părţii interesate şi pe cheltuiala sa, prin executor judecătoresc sau prin serviciile de curierat rapid. Citaţiile vor putea fi făcute şi prin fax, poştă electronică sau alte mijloace, potrivit proiectului.

Referitor la judecată, pentru a evita introducerea unor cereri vădit neîntemeietae, cererea de chemare în judecată va fi suspusă unui control privind condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege. De asemenea, referitor la etapele judecăţii, cercetarea va avea loc, de regulă, în sala de consiliu, în timp ce dezbaterea va fi în şedinţă publică. Proiectul mai prevede regula expresă a continuităţii membrilor completului.

Noul Cod de procedură civilă, prezentat de fostul ministru Chiuariu, simplifică procedura divorţului prin acordul părţilor, astfel că instanţele vor fi degrevate de astfel de procese, iar Serviciile de stare civilă vor consemna separarea cuplului.

Chiuariu susţinea că noul Cpc permite introducerea divorţul "pe cale administrativă", la Serviciul de stare civilă, unde va fi invocat consimţământ mutual, cu condiţia ca soţii să nu aibă copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi de ambii soţi.

Totodată, noul Cpc introduce procedura divorţului pe baza cererii acceptate de pârât, fiind reglementat divorţul pentru despărţirea îndelungată în fapt (cel putin cinci ani), pentru detenţie îndelungată şi pentru motive ce ţin de starea sănătăţii unuia dintre soţi.

Pe de altă parte, proiectul propune ca problemele de drept soluţionate diferit de judecătorii din ţară să poată fi reclamate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) de către instanţa care a fost sesizată de către reclamanţi sau de către părţile din proces.

Concret, proiectul noului Cod de procedură civilă propune introducerea unei noi proceduri, respectiv sesizarea ICCJ în vederea pronunţării unei hotărâri pentru dezlegarea unei probleme de drept. Decizia Înaltei Curţi are caracter obligatoriu atât pentru instanţa ce a adresat solicitarea de dezlegare a problemei de drept, cât şi pentru toate celelalte instanţe, potrivit proiectului Cpc.