Guvernul a introdus principiul garantării confidenţialităţii familiei în procesul de adopţie

Guvernul a introdus principiul garantării confidenţialităţii privind datele de identificare ale familiei care adoptă un copil şi identitatea părinţilor fireşti, principiu care va trebui respectat în mod obligatoriu în cursul procedurii adopţiei.

Principiul a fost introdus printr-o ordonanţă de urgenţă de modificare şi completare a Legii 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, adoptată în şedinţa de miercuri a Guvernului.

"Ordonanţa de urgenţă prevede o reglementare care, răspunzând deciziei Curţii Constituţionale, prin care unele prevederi din legea 273/2004 au fost declarate neconstituţionale, respectă, în acelaşi timp, principiul garantării confidenţialităţii în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului (sau, după caz, ale familiei adoptatoare), precum şi în ceea ce priveşte identitatea părinţilor fireşti", se arată într-un comunicat al Executivului.

Convenţia europeană în materia adopţiei de copii, încheiată la Strasbourg la 24 aprilie 1967 şi la care România a aderat prin Legea 15/1993, prevede exigenţe pentru asigurarea confidenţialităţii asupra datelor şi informaţiilor care privesc viaţa privată atât a părinţilor fireşti ai copilului, cât şi a viitorilor adoptatori.

"Respectând acest principiu şi concepţia generală a Legii 273/2004, noul act normativ va da posibilitatea instanţei judecătoreşti ca, în anumite condiţii şi cu respectarea confidenţialităţii asupra datelor conţinute în dosarul de adopţie, să poată solicita din nou consimţământul părinţilor fireşti, în cea de-a treia etapă a procedurii adopţiei, şi anume în faza de încuviinţare propriu-zisă a acesteia, astfel cum a impus Curtea Constituţională", arată Guvernul.

Astfel, instanţa care soluţionează cererea de încuviinţare a adopţiei va putea solicita din nou consimţământul la adopţie a părinţilor fireşti, dacă după data la care consimţământul a devenit irevocabil, au apărut elemente noi în situaţia acestora, de natură să determine revenirea asupra consimţământului iniţial.

Luarea consimţământului părinţilor fireşti de către instanţa care soluţionează cererea de încuviinţarea a adopţiei se va face în condiţii strict determinate, astfel încât conferirea calităţii de parte părinţilor fireşti în cererea de încuviinţare propriu-zisă a adopţiei (etapa a III-a a procedurii), cu posibilitatea acestora de a reveni oricând şi în orice condiţii asupra consimţământului să nu afecteze întreaga procedură, toate demersurile efectuate pentru găsirea unei familii adoptatoare şi pentru verificarea compatibilităţii între aceasta şi copil şi nici să nu confere automat persoanelor implicate – părinţi fireşti, pe de o parte şi adoptatori pe de altă parte - acces reciproc la toate actele şi lucrările dosarului, având în vedere că acesta conţine o serie de informaţii de natură strict personală (situaţie materială, stare de sănătate, cazier judiciar, profil psiho-social ).

Invitaţia se va adresa părinţilor fireşti în condiţii de confidenţialitate, în camera de consiliu, fără a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, în orice fel, divulgarea identităţii sau a altor informaţii cu privire la persoana sau familia adoptatoare.

În prezent, potrivit reglementării cuprinse în Legea 273/2004, procedura adopţiei este concepută în trei etape distincte, respectiv deschiderea procedurii adopţiei, ocupându-se de relaţia copil-părinţi fireşti, este gestionată de instanţa din raza teritorială a domiciliului iniţial al copilului, care se află fie la părinţii fireşti, fie în centrul de plasament, fie în altă instituţie de ocrotire, soluţionarea cererii de încredinţare în vederea adopţiei şi încuviinţarea propriu-zise a adopţiei. Competenţa aparţine instanţei de la domiciliul adoptatorilor.

Potrivit articolului 12 aliniatul 3 din lege, dacă unul dintre părinţii fireşti este decedat, necunoscut, declarat, în condiţiile legii, mort sau dispărut, pus sub interdicţie, precum şi dacă se află, din orice împrejurare, în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, consimţământul celuilalt părinte la adopţie este suficient pentru deschiderea procedurii adopţiei.

"Având în vedere că în practică este posibil ca, după deschiderea procedurii adopţiei interne a copilului, să înceteze motivul care au determinat imposibilitatea la acel moment a exprimării de către părintele firesc a consimţământului – de exemplu prin stabilirea paternităţii, prin apariţia celui declarat mort sau dispărut, prin ridicarea interdicţiei sau încetarea oricărei alte cauze care l-a împiedicat să-şi manifeste voinţa – s-a reglementat o procedură de revizuire a hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei, în cadrul căreia instanţa să aibă posibilitatea să reevalueze, cu concursul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, efectele noului context familial asupra situaţiei copilului (care poate antrena modificări majore în starea socială, materială, educaţională etc. care a determinat măsura de protecţie), astfel încât instanţa să aibă toate elementele esenţiale pentru a stabili dacă adopţia rămâne, în continuare, cea mai adecvată măsură de protecţie şi dacă menţine sau nu hotărârea de deschidere a procedurii adopţiei", se arată în comunicatul Guvernului.

Eliminarea părinţilor naturali din procedura încuviinţării adopţiei copilului lor este o deficienţă a legii, a constatat în 20 martie Curtea Constituţională, care, invocând Convenţia europeană privind adopţia, a decis ca exprimarea consimţământului familiei fireşti să se facă la momentul încuviinţării înfierii.

Decizia Curţii Constituţionale (CC) survine contestării la Timişoara a unei adopţii interne de către un bărbat care nu a putut reclama înfierea fiicei sale până nu şi-a dovedit paternitatea faţă de copil. Bărbatul a arătat judecătorilor că şi-a stabilit filiaţia faţă de minoră între data deschiderii procedurii adopţiei interne şi data încuviinţării adopţiei de către instanţa de fond, fără a-şi putea exprima consimţămânul.

Astfel, Curtea Constituţională a constat că omisiunea, din cuprinsul prevederilor legale, a exprimării consimţământului părinţilor fireşti la momentul încuviinţării adopţiei, exigenţă expres reglementată în Convenţia europeană în materia adopţiei de copii, constituie o neconcordanţă, în accepţiunea articolului 20 alin.(2) din Constituţie, între legea internă şi un tratat privitor la drepturile fundamentale ale omului, situaţie în care textul constituţional consacră prioritatea reglementării internaţionale.

Potrivit datelor înregistrate de Oficiul Român pentru Adopţii, în 2007 au fost adoptaţi 928 de copii, 55 la sută dintre ei fiind, înainte de adopţie, în gija unui asistent maternal profesionist. De asemenea, 35 la sută erau în grija altei familii sau persoane, patru la sută erau la rude de până la gradul IV, trei la sută proveneau din centre de plasament sau case de tip familial şi alţi trei la sută erau în tutelă.

De asemenea, 2.552 de familii sau persoane aveau atestat în vigoare pentru adopţie în 2007, cu 21 la sută mai mult decât în anul precedent. Dintre acestea, 71 la sută doreau să adopte un copil mai mic de patru ani.

În ceea ce priveşte numărul de minori adoptabili, acesta a fost de 1.335, vârsta medie la data încuviinţării deschiderii procedurii adopţiei interne fiind de 2,5 ani.