Vânarea caprelor negre din Parcul Naţional Munţii Rodnei, interzisă timp de 10 ani

Directorul APM, Ştefan Mureşan, a declarat că instituţia pe care o conduce a primit o solicitare de eliberare a unei autorizaţii de vânare a unui exemplar de capră neagră din partea Romsilva, însă nu a avizat-o.

"Noi am cerut opinia Consiliului Ştiinţific al Academiei Române şi a Ministerului Mediului şi ni s-a răspuns că recomandarea este să nu eliberăm astfel de autorizaţii timp de un deceniu", a declarat Ştefan Mureşan.

Potrivit sursei citate, "ar fi absurd" să înceapă vânarea caprelor negre din Parc, după eforturile făcute pentru repopularea munţilor cu această specie.

Ultima acţiune de acest fel a avut loc în urmă cu trei ani, când au fost aduse opt capre, câte patru din Munţii Bucegi, respectiv Munţii Retezat. Două din caprele aduse din Bucegi au murit, însă, cel mai probabil din cauza stresului la care au fost supuse, întreaga procedură de prindere şi transport durând peste 25 de ore.

"O capră a făcut infarct, aşa ştim. A fost supusă unui stres greu de suportat pentru un animal atât de sensibil", a relatat Mureşan.

Repopularea Munţilor Rodnei cu capre negre a venit la un an după ce s-a făcut prima evaluare a efectivelor. În primăvara lui 2004, au fost văzute doar 36 de exemplare, iar în toamna aceluiaşi an, specialiştii au observat 61 de exemplare. În anul 2006 au fost numărate 109 capre negre, iar în toamna lui 2007 un număr de 77 de exemplare. Ultimul recensământ a relevat faptul că în PNMR sunt 117 capre negre, respectiv 25 de masculi, 64 de femele şi 28 de pui.

Parcul Naţional Munţii Rodnei a fost înfiinţat în anul 1972, când zona a fost populată cu peste 700 de exemplare de capră neagră. Costurile repopulării au fost imense, fiecare exemplar necesitînd 60.000 lei, resurse echivalente, în vremea aceea, cu preţul unui autovehicul Dacia, sau cu venitul mediu pentru o persoană pe circa 30 de luni. Efectivul optim de capre negre stabilit pentru masiv este de 350 exemplare.

La expoziţia internaţională de vânătoare de la Viena din 1910, trofeul de capră neagră declarat record mondial provenea din Piatra Rea, în timp ce la expoziţia de la Leipzig, din 1930, trofeul de capră neagră ce ocupa locul trei, având 31,8 centimetri lungime, provenea din Pietrosul Rodnei.

Capra neagră este una dintre speciile periclitate recunoscute prin Convenţia de la Berna şi Directiva Habitate a Uniunii Europene, transpuse de România în legislaţia naţională, fiind, de asemenea, declarată monument al naturii.