Peste 18 milioane de persoane sunt aşteptate la urne pentru alegerile locale din 1 iunie

Aproximativ 18 milioane de persoane cu drept de vot sunt aşteptate la urne, în 1 iunie, între orele 7.00 şi 21.00, la cele 17.289 secţii de votare, pentru a-şi alege primarii şi consilierii dintre cei 19.000 de candidaţi care participă la alegerile locale din acest an.

  La nivel naţional au fost organizate 42 de circumscripţii electorale, care cuprind 17.289 de secţii de votare - cu 627 mai multe decât la alegerile din 2004. În prezent, în listele electorale permanente sunt înscrise 18.313.440.

Au drept de vot atât românii care au împlinit 18 ani pînă la data alegerilor, precum şi cetăţenii Uniunii Europene care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi au domiciliul sau reşedinţa în România.

Potrivit legii, nu pot vota persoanele lipsite de drepturile electorale pe durata stabilită prin hotărîre judecătorească definitivă, precum şi debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie.

Românii pot vota cu cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul de serviciu sau carnetul de serviciu militar (pentru elevii din şcolile militare).

Cetăţenii Uniunii Europene îşi vor putea exercita dreptul de vot la alegerile locale din 2008 atât pe baza documentelor de identitate emise de autorităţile din statul membru de origine (paşaport şi carte de identitate), cât şi a documentelor eliberate de autorităţile române, respectiv Oficiul Român pentru Imigrări (permisul de şedere temporară, permisul de şedere permanentă sau cartea de rezidenţă permanentă).

În ziua alegerilor, toate structurile judeţene ale Oficiului Român pentru Imigrări vor asigura permanenţa, pentru rezolvarea cu operativitate a tuturor problemelor ce ar putea apărea pe linia sa de competenţă.

Totodată, Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor (INEP) are program de lucru cu publicul şi sâmbătă şi duminică, pentru a putea elibera acte de identitate cetăţenilor cu drept de vot care nu deţin astfel de documente sau au acte de identitate cu termen de valabilitate expirat.

Românii pot vota numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul sau în care şi-au stabilit reşedinţa cu cel puţin trei luni înaintea datei alegerilor. Totodată, cetăţenii Uniunii Europene pot vota în localităţile în care au domiciliul sau reşedinţa.

Alegătorii votează la o singură secţie de votare, atât pentru consiliul local şi cel judeţean, cât şi pentru primar. Fiecare alegător va primi câte patru buletine de vot, pentru Consiliul Local , pentru primar, pentru Consiliul Judeţean, precum şi pentru preşedintele CJ.

Pentru organizarea alegerilor au fost tipărite 80.655.504 de buletine de vot. Există 4 categorii de buletine - pentru primari, consiliul local, pentru preşedintele consiliului judeţean şi pentru membrii consiliului judeţean – şi implicit vor fi patru urne de votare. De asemenea, au fost confecţionate 90.000 de ştampile cu menţiunea "VOTAT" şi au fost achiziţionate 20,1 milioane de timbre autocolante. Pentru alegerile locale din 2008 au fost alocate 66 milioane lei, dublu faţă de 2004.

În Bucureşti, pentru primul tur al alegerilor locale vor fi folosite 14 tipuri de buletine de vot (pentru Primar General, primari ai sectoarelor 1-6, Consiliul General şi Consilii Locale ale sectoarele 1-6).

Persoanele care vor vota la locale sunt obligate să predea, la intrarea în cabine, alături de actul de identitate, aparatele de înregistrare sau preluare de imagini pe care le au asupra lor, urmând ca acestea să le fie restituite după vot.

Preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii pot vota la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile.

Cadrele militare, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ, soldaţii şi gradaţii voluntari, precum şi personalul civil îşi exercită dreptul de vot, în condiţiile legii, numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care aceştia îşi au domiciliul. Astfel, personalul aflat la cursuri în ţară, în afara ganizoanei de domiciliu, cât şi cel care este încadrat sau detaşat în unităţi militare din alte localităţi decât cea de domiciliu sau reşedinţă beneficiază de învoire, părăsirea garnizoanei sau permisie. Aceleaşi condiţii vor fi asigurate şi pentru elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ, precum şi pentru soldaţii şi gradaţii voluntari aflaţi la instruire în batalioanele de instrucţie sau centrele de pregătire ale armelor din subordinea categoriilor de forţe ale armatei.

Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba deplasarea unei urne mobile, la cererea scrisă a acestora sau a instituţiei în care aceştia sunt internaţi. Cel puţin doi membri ai biroului electoral se deplasează cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorii. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială mobilă.

Pot vota cu urna specială numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective şi numai dacă se asigură secretul votului. Cetăţenii Uniunii Europene trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii.

Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanei care transportă urna specială fără a face parte din biroul electoral al secţiei de votare. Tentativa se pedepseşte.

Spitalele pot solicita celei mai apropiate secţii de votare deplasarea urnei mobile în baza cererilor pacienţilor internaţi netransportabili, care trebuie însoţite de documente din care să rezulte domiciliul acestora. Pacienţii internaţi în spital care se pot deplasa pot solicita învoirea pentru câteva ore, pentru exercitarea dreptul la vot.

Pentru alegerile locale din iunie 2008 vor vota numai deţinuţii care "au domiciliul în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care se află penitenciarul" în care sunt închişi.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor a cerut Biroului Electoral Central pentru alegerile locale din 2008 lămuriri privind modul în care deţinuţii care nu şi-au pierdut dreptul de vot şi-l pot exprima. Astfel, BEC a decis ca fiecare penitenciar să ia legătura cu biroul electoral al circumscripţiei de care aparţine şi să transmită cererile deţinuţilor cu drept de vot care şi-au exprimat intenţia de a vota, după o prealabilă centralizare a acestora în fiecare închisoare.

Din datele transmise până miercuri seară de penitenciarele din întreaga ţară, 530 de deţinuţi (427 arestaţi preventiv şi 103 condamnaţi definitiv) şi-au exprimat intenţia de a vota la locale.

Pentru paza secţiilor de votare şi menţinerea ordinii publice în ziua alegerilor locale au fost asigurate, la nivel naţional, efective de aproximativ 47.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi lucrători ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Poliţiştii şi jandarmii mai asigură paza transporturilor de buletine de vot, de la tipografie către circumscripţiile electorale, de la acestea către secţiile de vot şi - după numărătoarea voturilor - înapoi la sediile birourilor electorale de circumscipţie.

Lucrătorii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative însărcinaţi cu paza secţiilor de votate şi a sediilor de circumscripţie vor intra în dispozitiv sâmbătă, dată de la care se vor asigura serviciile de permanenţă, atât la secţiile de votare, cât şi la unităţile de Poliţie şi la cele ale Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei.

Aproximativ 9.000 de jandarmi vor asigura paza la secţiile de votare din ţară, dar şi ordinea publică în zona acestora.

Jandarmeria va asigura paza Biroului Electoral Central, a 28 de Birouri Electorale Judeţene, a 12 Birouri Electorale Municipale şi a 3.884 de secţii de votare, dintre care 496 secţii de votare din Capitală.

Jandarmii vor urmări respectarea prevederilor legale privind comercializarea băuturilor acoolice în zona secţiilor de votare, evitarea oricăror incidente care ar putea periclita exercitarea în condiţii de siguranţă a dreptului la vot, precum şi împiedicarea desfăşurării oricărei activităţi electorale sau care ar putea influenţa opinia alegătorilor.

De asemenea, după închiderea urnelor, jandarmii vor asigura paza buletinelor de vot pe timpul transportului acestora de la secţiile de votare la sediile Birourilor Electorale Municipale şi Judeţene (Biroul Electoral Central, în cazul Bucureştiului).

În 1 iunie, la ora 21.00, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor declară votarea închisă şi dispun închiderea secţiilor de votare. Persoanele care la ora 21.00 se află în sala în care sunt instalate cabinele de vot vor fi lăsate să-şi finalizeze votul.

În cel mult 24 de ore de la închiderea votării, cel mai târziu la data de 2 iunie, ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu cel puţin doi membri ai biroului electoral, stabiliţi prin tragere la sorţi, vor preda către biroul electoral de circumscripţie dosarele cuprinzând rezultatele votării. Predarea se efectuează pe bază de proces-verbal, iar transportul se face cu pază militară.

Formularea de cereri pentru anularea alegerilor într-o circumscripţie electorală se va putea face în termen de cel mult 48 de ore de la închiderea votării, termenul limită fiind 3 iunie, ora 21.00.

Biroul Electoral Central totalizează voturile la nivel naţional şi asigură publicarea lor în Monitorul Oficial.