AFP: NATO continuă să se extindă, în pofida încheierii Războiului Rece

NATO, alianţă militară occidentală înfiinţată în perioada Războiului Rece pentru a contracara ameninţarea sovietică, continuă să se extindă prin aderarea probabilă a Croaţiei şi Albaniei, după aproape 20 de ani de la căderea comunismului în Europa, relatează AFP.
  Liderii celor 26 de state membre ale Alianţei, reuniţi la Bucureşti, se pregătesc să lanseze joi cel de-al şaselea val de extindere din istoria NATO, prin invitarea Croaţiei şi Albaniei să se alăture organizaţiei militare.

Cele două ţări vor ridica, în decurs de un an, la 28 numărul statelor membre ale Alianţei.

Mult mai îndepărtate de acest obiectiv, Ucraina şi Georgia au cerut să se alăture Planului de Acţiune pentru Aderare (MAP). MAP pregăteşte traseul spre integrare a statelor candidate, dar nu oferă nici o garanţie sau o dată precisă a aderării efective.

În timp ce precedentele valuri de extindere au făcut obiectul unui consens în rândul statelor membre, cererile Ucrainei şi Georgiei sunt departe a întruni o poziţie unanimă, în pofida presiunilor exercitate de preşedintele american George W. Bush.

Franţa şi Germania apreciază această decizie ca fiind prematură din cauza instabilităţii politice şi democratice din cele două ţări. Parisul şi Berlinul au subliniat, de asemenea, că este inoportun ca Rusia să fie din nou iritată, Moscova opunându-se vehement extinderii NATO spre est.

MAP este un proces lansat în 1999 cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a alianţei cu scopul de a ajuta statele aspirante la integrare să se pregătească şi să demonstreze capacitatea lor de a-şi îndeplini angajamentele.

Statele care se alătură MAP trebuie să demonstreze că au un sistem politic democratic fondat pe economia de piaţă", că respectă minorităţile şi că au încercat să rezolve problemele cu ţările vecine.

MAP nu stabilieşte o dată anume la care acest proces de aderare se poate încheia, astfel încât un stat candidat poate rămâne teoretic membru al acestui plan pe termen nelimitat.

NATO a fost înfiinţată de 12 state în 1949. Privată de rolul său central după încheierea Războiului Rece, alianţa a reuşit să integreze fostele state comuniste dornice să îşi asigure securitatea şi să adere rapid la structurile occidentale.

NATO s-a extins ultima dată în 2004, când a integrat un număr record de şapte noi state, toate ţări din estul şi centrul Europei: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.

Procesul de extindere este reglementat de articolul zece al Tratatului de la Washington care stipulează că Alianţa este deschisă oricărei democraţii europene care doreşte şi care îndeplineşte criteriile impuse.

Albania, Croaţia şi Macedonia au îndeplinit fiecare criteriile de natură tehnică, potrivit oficialilor NATO, dar candidatura Macedoniei face în continuare obiectul unei dispute politice.

Macedonia are aceeaşi denumire cu o provincie din nordul Greciei. Membru al NATO începând cu 1952, Grecia a decis să respingă prin veto invitaţia de aderare adresată Macedoniei în cazul în care cele două stat vecine nu ajung la un acord privind denumirea oficială a fostei republici iugoslave.

După ce primesc invitaţia oficială, Croaţia şi Albania trebuie să aştepte circa un an înainte de a deveni membri cu drepturi depline. Zagrebul şi Tirana trebuie să ratifice Tratatul de la Washington, urmând ca decizia de aderare a celor două state balcanice să fie, de asemenea, ratificată de fiecare din cele 26 de ţări membre NATO.