Crescătorii de taurine pichetează, marţi, sediile a şase fabrici de procesare a laptelui

Sindicatul Crescătorilor de Taurine din România (SCTR) susţine că procesatorii de lapte trebuie să negocieze cu sindicatele dacă "vor să mai cumpere lapte din România", anunţând că nu renunţă la pichetele de marţi, care vor avea loc la sediile a şase fabrici de procesare din ţară.
  "Luăm laptele la 40.000 de lei (patru lei noi - n.r.) din magazin. Până când vom accepta să umplem buzunarele acestor samsari, până când vom accepta un preţ de monopol? Nu vor mai avea posibilitatea să negocieze individual, pentru ca fiecare ţăran să fie bătaia lor de joc, trebuie să negocieze cu sindicatele dacă vor să mai cumpere lapte din România. În Uniunea Europeană, sindicatele negociază cu procesatorii şi cu comercianţii, semnează un acord prin care stabilesc un preţ anual de referinţă al laptelui, transparent", a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, preşedintele Federaţiei Agrostar, Nicolae Ştefan..

El a adăugat că sindicaliştii afiliaţi la Federaţia Agrostar vor picheta, marţi, de la ora 11.00, timp de trei ore, sediile a două fabrici din apropierea Bucureştiului şi a altor patru din ţară, din Cluj, Sighişoara, Vatra Dornei şi Alba. Aceştia sunt nemulţumiţi de "refuzul repetat" al procesatorilor de a negocia preţul laptelui, cel actual fiind considerat de sindicalişti prea mic.

Patronatul din industria laptelui susţine, într-un comunicat remis, luni agenţiei MEDIAFAX, că preţul materiei prime poate fi stabilit numai prin negociere între procesatori şi furnizori, şi nu la nivel colectiv, împreună cu sindicatele, arătând, totodată, că o majorare a preţului de achiziţie a laptelui ar scumpi produsele lactate în magazine.

"În ultimul an, preţul laptelui materie primă a crescut cu un procent mai mare decât preţul produselor lactate, diferenţa fiind absorbită prin eforturile procesatorilor de a reduce costurile de fabricaţie. O nouă creştere de preţ la materia primă s-ar putea răsfrânge în mod direct asupra consumatorului de produse lactate, împiedicând accesul acestuia la alimente de bază", se arată în comunicatul Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

În plus, continuarea creşterii preţului produselor lactate româneşti poate duce la o scumpire a acestora peste preţul produselor similare din import, ceea ce ar determina scăderea cererii de lapte materie primă şi, implicit, scăderea preţului de achiziţionare a laptelui, mai arată APRIL.

APRIL precizează că preţul plătit pentru lapte nu poate fi stabilit la nivel colectiv, prin negociere cu sindicatele, aceasta fiind rezultatul negocierilor dintre fiecare procesator şi furnizorii săi. De altfel, asociaţia susţine că nu a refuzat dialogul cu crescătorii, aşa cum au afirmat sindicatele, dar că patronatul nu poate negocia preţul plătit pentru materia primă, întrucât nu intră în atribuţiile sale legale.

"Fiecare procesator de lapte poartă negocieri individuale cu fiecare fermier sau producător de lapte, şi în niciun caz cu sindicatul acestora, în urma cărora rezultă preţul consfinţit printr-un contract legal. Acţiunea de negociere colectivă a preţului pentru laptele materie primă este o acţiune care încalcă orice principiu al economiei de piaţă. (...) APRIL îşi exprimă disponibilitatea pentru discuţii constructive cu sindicatele din industrie, atâta timp cât singurul scop al acestor discuţii este de a proteja interesul consumatorilor", se mai spune în comunicat.

APRIL mai susţine că sindicatele au omis să pună în discuţie un factor care influenţează preţul, respectiv calitatea laptelui.

"Un alt lucru esenţial este că în afirmaţiile reprezentanţilor sindicatelor nu este menţionată calitatea materiei prime pe care o desfac către procesatori. Doar în România este posibil să avem un dublu standard: lapte conform (cu normele UE - n.r.) şi lapte neconform. Acest lucru atrage după sine preţuri diferite, şi, ca atare, nu putem compara preţul laptelui materie primă din România cu preţul pe care îl plătesc celelalte ţări europene, care au un singur standard de calitate", se arată în comunicatul APRIL.

În replică, Nicolae Ştefan a afirmat că reacţia APRIL este falsă, apreciind că aceste multinaţionale profită de ani de zile de lipsa de organizare a crescătorilor de taurine.

Liderul sindical a mai spus că dacă cererile lor nu vor fi soluţionate după protestul de marţi, crescătorii de taurine vor sista livrările de lapte către fabricile care vor refuza în continuare mărirea preţului acestui produs şi îl vor da celor care vor accepta majorarea sau către alte fabrici de procesare din Uniunea Europeană. Apoi, crescătorii de taurine vor picheta sediile punctelor vamale prin care trec transporturile de lapte din Uniunea Europeană către România, "lapte plătit de procesatori la preţ european", a adăugat Nicolae Ştefan..

Protestele vor fi îndreptate şi către instituţiile de stat care acceptă "fără interes" realizarea de aşa-zise produse proaspete din lapte praf şi către Consiliul Concurenţei şi Agenţia Naţională de Protecţie a Consumatorilor, "care tolerează atât cartelul procesatorilor constituiţi în APRIL, cât şi problema produselor vândute sub o singură calitate şi la acelaşi preţ, dar care sunt realizate din lapte de calitate diferită, achiziţionat la preţuri diferite, diferenţele fiind extrem de mari", a precizat Ştefan.

Totodată, acţiunile de protest vor fi îndreptate şi către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Economiei şi Finanţelor, "care tolerează cu bună ştiinţă încălcarea legilor de către samsarii laptelui", a mai spus liderul de sindicat.

Doi dintre marii procesatori de lapte din România, Danone şi Friesland Foods, au arătat, săptămâna trecută, că preţul pe care l-au plătit crescătorilor pentru lapte a crescut în ultimul an cu peste 30 la sută, mai puţin decât au crescut preţurile la produsele finite, iar o nouă majorare a costului cu materia primă nu ar mai putea să fie absorbită de procesatori, reflectându-se în preţurile plătite de consumatori pentru lactate.

Peste o sută de fermieri au pichetat, la sfârşitul lunii octombrie, pentru trei zile consecutiv, sediul Ministerului Agriculturii, aducând cu ei bidoane de lapte şi piei de vacă, dar şi un viţel, sindicaliştii fiind nemulţumiţi de rezultatul negocierilor cu autorităţile în ceea ce priveşte finanţarea zootehniei.

Crescătorii de animale cereau Guvernului finanţarea acestui sector, respectiv subvenţionarea fermierilor care au mai puţin de trei vaci, susţinând că aceştia produc 80 la sută din laptele comercializat pe piaţă.