PSD: Eşecul guvernării de dreapta a însemnat trei ani pierduţi pentru România

PSD a prezentat, duminică, într-o conferinţă de presă, o evaluare politică proprie, în care constată că ultimii trei ani ai guvernării de dreapta au însemnat un eşec, fiind, în opinia social-democraţilor, "trei ani pierduţi pentru România".
  Secretarul general al PSD, Titus Corlăţean, a prezentat principalele concluzii ale raportului realizat de PSD, afirmând că, după trei ani de guvernare de dreapta, niciunul dintre cele patru criterii de performanţă ale unui regim democratic nu a fost îndeplinit de "regimul de dreapta Tăriceanu-Băsescu".

Corlăţean s-a referit la stabilitatea instituţiilor statului, la creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, la reducerea decalajelor şi la limitarea corupţiei.

"România a ratat startul integrării în Uniunea Europeană, România se îndepărtează de principiile modelului social european, guvernarea de dreapta satisface interesele a doar zece la sută din populaţie", a spus el.

Corlăţean a mai acuzat "atentatul dreptei la ordinea democratică", vorbind despre "abuzuri de putere", "derapaje de la prevederi constituţionale", "practici de eludare a rolului Parlamentului","subordonarea Justiţiei politicului".

"Preşedintele ţării şi puterea de dreapta în general au încălcat adesea limitele constituţionale, din dorinţa de a exercita un control total al puterii în România. Ingerinţele cunoscute în viaţa partidelor politice, delegitimarea Parlamentului, denigrarea liderilor opoziţiei, presiuni asupra Justiţiei, atacuri la adresa reprezentanţilor societăţii civile, calomnierea unor jurnalişti sunt realităţi ale mandatului preşedintelui Traian Băsescu, sunt emblema regimului de dreapta", a afirmat secretarul general al PSD.

Raportul realizat de PSD afirmă că guvernarea de dreapta a eşuat în toate reformele pe care şi le-a propus în campania electorală din 2004, din domeniul justiţiei, al sănătăţii, educaţiei, proprietăţii.

Acelaşi raport vorbeşte despre lipsa unei dezvoltări economice, în condiţiile unei creşteri economice susţinute mai mult de importuri.

Aceeaşi sursă face referire la creşterea decalajelor dintre săraci şi bogaţi.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Dan Mircea Popescu, a exemplificat acest punct, afirmând că în 2005 cei mai bogaţi 10% din români deţineau de 88 ori mai multe venituri decât cei mai săraci 10% din români, în timp ce în 2007 diferenţa a crescut de 104 ori.

Vicepreşedintele PSD Cristian Diaconescu a făcut referire la gradul scăzut de absorbţie al fondurilor europene, apreciind că, pe fondul unui grad de absorbţie de doar 4% în 2007, proiecţia Guvernului de a folosi 50% din aceste fonduri în 2008 este irealistă.

În aprecierile PSD, România a pierdut 2 miliarde de euro din fondurile europene, bani care ar fi putut fi folosiţi pentru construirea a 228 de kilometri de autostradă sau pentru canalizare, în condiţiile în care doar 1% din localităţile din Giurgiu, Ialomiţa, Dolj, Teleorman şi Vaslui au sisteme de canalizare.

În opinia vicepreşedintelui PSD, cauza principală a ratei mici de absorbţie a fondurilor europene o constituie lispa descentralizării reale şi menţinerea criteriilor politice în numirea directorilor serviciilor deconcertate.

Diaconescu s-a referit şi la situaţia din justiţie, afirmând că, în 2007, clauza de salvgardare în domeniu face trimitere la condiţionalităţi care erau impuse României în 2001, înainte de a se începe negocierile de aderare la capitolul Justiţie şi Afaceri Interne.

Vicepreşedintele PSD a criticat schimbarea frecventă a legislaţiei în domeniul Justiţiei, lipsa unei strategii coerente în ce priveşte prevederile din Codul penal şi Codul de procedură penală, concretizată în faptul că, în prezent, există trei coduri penale şi trei coduri de procedură penală, aflate în diverse stadii de dezbatere.

Diaconescu s-a referit şi la "absenţa unei politici externe" în ultimii trei ani, afirmând că lipsa unor strategii postaderare, pe relaţia cu Republica Moldova, pe relaţia cu Balcanii, în privinţa prezenţei trupelor româneşti în teatrele de operaţiuni face ca România să nu existe din punct de vedere al politicii externe în dialogul european şi nord-atlantic.

Secretarul general al PSD, Titus Corlăţean, a mai făcut referire la principalele promisiuni ale Alianţei PNL-PD din timpul campaniei electorale din 2004, afirmâd că, la majoritatea dintre acestea, actuala putere de dreapta înregistrează restanţe.

Corlăţean s-a referit la cota unică, despre care a spus că în loc să fie un succes pentru toţi românii, a adus beneficii doar pentru 180.000 de familii, la accentuarea decalajelor dintre regiunile de dezvoltare, la neîndeplinirea promisiunii de dublare a salariilor cadrelor didactice, la alocarea a doar 0,02% din PIB pentru IMM-uri, în loc de 0,5%, cât se promitea în 2004, la modificarea de cinci ori a Codului Fiscal, în opoziţie cu promisiunea de a avea un cod fiscal predictibil.