Principalele puncte ale acordului UE privind tratatul de reformare a instituţiilor comunitare

Liderii Uniunii Europene au convenit, sâmbătă dimineaţă, asupra unei foi de parcurs pentru negocieri detaliate pe marginea unui nou tratat, care să înlocuiască Tratatul constituţional şi să reformeze structurile instituţionale ale blocului comunitar, format din 27 de state membre, relatează Reuters.
  Agenţia Reuters prezintă, în cele ce urmează, principalele puncte ale acordului privind tratatul european, despre care oficialii UE speră să fie ratificat de toate ţările membre, până la jumătatea anului 2009. El se bazează pe unele elemente fundamentale ale Tratatului constituţional, deşi proclamă oficial anularea textului respectiv.

INSTITUŢII - Liderii UE vor alege un preşedinte al reuniunilor Consiliului European, pentru un mandat de doi ani şi jumătate care poate fi reînnoit, în schimbul actualei preşedinţii semestriale, exercitată prin rotaţie de ţările membre.

Tratatul va înfiinţa puternica funcţie a noului şef al diplomaţiei europene, care să confere blocului comunitar o pondere mai mare pe scena internaţională. Acesta - care nu se va numi "ministru de externe al UE', în urma obiecţiilor Marii Britanii - va fi răspunzător în faţa guvernelor naţionale şi va gestiona uriaşul buget de ajutoare externe al Comisiei Europene.

Statele membre vor beneficia de o clauză de apărare reciprocă, după modelul NATO, în cazul în care vreunul dintre ele este atacat.

SISTEMUL DE VOT - Sistemul de vot din UE va continua să se bazeze pe actualele proceduri stipulate în Tratatul de la Nisa, până în anul 2014. După această dată, votul se va baza pe sistemul "dublei majorităţi", care necesită acordul a 55 la sută din statele membre, reprezentând 65 la sută din populaţia UE, pentru adoptarea unei decizii. Cu toate acestea, între 2014 şi 2017, orice stat membru va putea cere de unul singur reaplicarea vechilor reguli din tratatul de la Nisa, pentru orice decizie supusă la vot în această perioadă. Acest lucru înseamnă că Polonia a obţinut o amânare a aplicării noilor proceduri până în 2017.

Marea Britanie a câştigat, la rândul ei, dreptul de a alege ce probleme din domeniul justiţiei şi afacerilor interne vor fi cedate pentru coordonarea lor de către UE.

DREPTURILE CETĂŢENILOR - Acordul conferă caracter coercitiv actualei Carte a Drepturilor Fundamentale în toate statele membre cu excepţia Marii Britanii, care a cerut şi a obţinut o exceptare de la această regulă. Londra a afirmat că nu doreşte să-i fie impuse din afară prevederi precum o definiţie mai largă a dreptului la grevă - subiectul unor aprige conflicte de muncă, în Marea Britanie, în anii '80.

PARLAMENTELE NAŢIONALE - Conform noilor prevederi solicitate de Olanda, parlamentele naţionale vor avea capacitatea de a respinge propunerile legislative ale Comisiei Europene (Executivul UE) care contravin competenţelor naţionale.

PUNCTE LA CARE S-A RENUNŢAT - În comparaţie cu proiectul de Tratat constituţional, noul tratat elimină referinţele la o Constituţie a UE şi simbolurile precum drapelul sau imnul european.

Franţa a reuşit să obţină eliminarea unei referiri la competiţia "liberă şi neîngrădită" din obiectivele fixate ale UE, măsură care a stârnit îngrijorarea susţinătorilor pieţei libere, deşi oficialii europeni au minimalizat importanţa modificării.