BNR: Renunţarea la limitarea gradului de îndatorare va majora creditul cu maxim 3 mld. euro

 Renunţarea la limitarea gradului de îndatorare a persoanelor fizice va majora creditul neguvernametal cu până la trei miliarde euro, potrivit estimărilor Băncii Naţionale a României (BNR), care avertizează că riscurile asumate de populaţie sunt în creştere, fără implicaţii sistemice pe termen scurt.

"După estimările noastre, creşterea maximă a creditului generată de relaxarea condiţiilor de creditare în cazul băncilor care demonstrează că sunt apte să gestioneze corespunzător riscul ar fi de 11 miliarde de lei, respectiv, o creştere suplimentară a creditului neguvernamental cu 23,6%", se arată în studiul "Evoluţia riscurilor populaţiei din perspectiva stabilităţii financiare".

În luna martie, BNR a decis să elimine obligativitatea avansului pentru creditele acordate populaţiei, care se situa la 25% din suma împrumutată în cazul celor ipotecare şi la 30% pentru creditele de consum, precum şi valoarea maximă a gradului de îndatorare a persoanelor fizice. Instituţiile de credit pot astfel să acorde împrumuturi pe baza reglementărilor proprii, care trebuie avizate de către Direcţia Supraveghere a BNR.

La finele lunii octombrie, creditul neguvernamental se situa la 133,31 miliarde de lei, în urcare cu 51,4% faţă de perioada similară din 2006. Componenta în monedă naţională avea o pondere de 48,5%, iar cea în valută de 51,47%.

Banca centrală atrage atenţia că structura creditului către populaţie este mai periculoasă decât dinamica acestuia.

De aceea, BNR recomandă implementarea pe scară mai largă a tehnicilor de stress-testing de către bănci şi monitorizarea evoluţiei riscurilor prin intermediul unui chestionar periodic transmis băncilor.

Populaţia se împrumută semnificativ din sectorul bancar (peste 95%), astfel că sectorul IFN nu are importanţă sistemică, iar expunerea faţă de societăţile de credit ipotecar este de 0,4%, notează BNR.

Banca centrală atrage atenţia că averea populaţiei va fi afectată negativ de creşterea îndatorării pentru achiziţionarea de bunuri de consum şi de majorarea termenelor de împrumut, întrucât valoarea bunurile achiziţionate prin credit se depreciază, fizic şi moral, mult mai rapid decât se amortizează datoria bancară.

"Credem că aceste riscuri vor creşte pentru că nevoia de înzestrare a populaţiei cu bunuri de folosinţă îndelungată este posibil să nu se fi ameliorat (în special pentru categoriile cu venituri inferioare), politicile de refinanţare a unor credite mai mici printr-un credit cu maturitate mai mare au început să ia amploare şi preţul imobilelor rămâne prohibitiv pentru marea parte a populaţiei. Atâta timp cât venitul disponibil al populaţiei va creşte, efectele negative menţionate nu generează probleme", se spune în studiu.

Aversiunea populaţiei la risc este din ce în ce mai redusă, pe fondul optimismului generat de propria situaţie financiară.

Comportamentul populaţiei în ceea ce priveşte consumul şi îndatorarea poate fi explicat prin consolidarea condiţiilor macroeconomice, integrarea în UE şi validarea aşteptărilor anterioare cu privire la evoluţia veniturilor, se arată în studiu.

Având în vedere aceste evoluţii, banca centrală ar putea implementa măsuri precum invitarea instituţiilor de credit să ruleze mai des scenarii de stress-testing privind expunerea pe populaţie sau dezvoltarea unui chestionar care să fie transmis periodic instituţiilor financiare importante.

"Considerăm importantă monitorizarea mai amănunţită a evoluţiei riscurilor din diverse produse bancare, de exemplu carduri, a condiţiilor de creditare, precum şi a aşteptărilor băncilor privind dezvoltarea ofertei şi a cererii de creditare", se spune în studiu.

Banca cetnrală a identificat patru riscuri aferente îndatorării, acestea fiind avansul alert al serviciului datoriei, divergenţa teritorială a poziţiei de creditor net a populaţiei, riscul valutar şi rata restanţelor, care, deşi are un nivel redus, a început să aibă o tendinţă uşor crescătoare.

"Credem că disciplinarea populaţiei în următorii ani în procesul îndatorării prin folosirea pârghiei preţului, creşterea ratei dobânzii, a RMO (rezerve minime obligatorii - n.r.) va avea eficienţă scăzută.Restricţiile de lichiditate ar putea fi mai eficiente pentru că afectează în special cantitatea", se arată în studiu.

Eficienţa redusă a restricţiilor bazate pe rata dobânzii este generată de ponderea redusă a ratei dobânzii nominale în totalul ratei dobânzii efective, bilanţul financiar al populaţiei reacţionează mai slab la modificările de rată a dobânzii şi de posibilitatea ca mare parte a populaţiei să ia în calcul, la momentul deciziei de îndatorare, valoarea sumei lunare pe care o va avea de plătit şi mai puţin preţul(rata dobânzii).