Gridoma - Producator de geamuri termoizolante
Gridoma - Producator de geamuri termoizolante
Gridoma - Producator de geamuri termoizolante
 
marţi, 27 nov 2007 - Anul XII, nr. 283 (3654)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8731 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1224 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Comisia de la Cotroceni, neconstituţională

Marţi, 27 Noiembrie 2007 (17:10:27)

 Curtea Constituţională a decis că sunt neconstituţionale unele prevederi ale Legii răspunderii ministeriale şi cele ale Ordonanţei referitoare la componenţa Comisiei speciale de la Cotroceni, astfel că această comisie este dizolvată, iar orice procuror din Direcţia Naţională Anticorupţie sau Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate cere urmărirea penală a unui ministru sau fost ministru.

În cazul cererii de urmărire penală, ministrul vizat poate fi suspendat din funcţie.

Curtea Constituţională a decis, în unanimitate, că dispoziţiile articolul 16 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 95/2007 pentru modificarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială sunt neconstituţionale.

Concret, constatarea neconstituţionalităţii articolului 16 elimină filtrul iniţiat prin constituirea Comisiei speciale de la Cotroceni întâi prin modificarea Legii 115/1999, produsă în mai 2002, iar apoi prin OUG 3/2005.

Astfel, preşedintele României poate decide singur asupra unei solicitări de aviz pentru declanşrea urmăririi penale a unui ministru sau fost ministru, cerere pe care poate să i-o adreseze orice procuror din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau din Direcţia Naţională Anticorupţie.

Articolul 19 din Legea 115/1999 arată că urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele comise în exerciţiul funţtiei lor se efectuează, după caz, de către PICCJ sau de către DNA, iar judecarea acestora, de catre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii.

Totodată, articolul 20 prevede că în cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie.

În şedinţa din data de 27 noiembrie 2007, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.12 – 22 din Capitolul III "Procedura de urmărire şi judecare" din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale art.23 şi art.24 din aceeaşi lege, precum şi ale art.I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 95/2007 pentru modificarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Articolul 16 declarat neconstiţional arată că: "(1) Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă sesizarea este făcută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acesta îl va informa concomitent şi pe primul-ministru.

(2) Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru sau procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României.

(3) În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizarilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exercitiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului Justitiei sau, după caz, primului-ministru o cerere în acest scop.

(4) Comisia specială este formată din 5 judecători, numiţi pentru un mandat de 3 ani, care nu poate fi reînnoit. Propunerile privind componenţa comisiei vor fi aprobate de către Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi vor fi înaintate de către Consiliul Superior al Magistraturii Presşdintelui Romaniei. Componenţa comisiei se aprobă prin decret al Preşedintelui României.

(5) Membrii comisiei speciale aleg un preşedinte, care prezidează Şedintele acesteia. Şedintele comisiei speciale nu sunt publice.

(6) Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie, de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a depune inscrisuri.

(7) Comisia specială, după analiza sesizării, a probelor administrate, a declaraţiilor membrului Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală şi a înscrisurilor depuse de acesta, întocmeşte un raport prin care propune Preşedintelui României urmărirea penală sau clasarea sesizării.

(8) Raportul comisiei speciale va cuprinde opinia majoritară a membrilor comisiei; opiniile separate se vor menţiona distinct în cuprinsul acestuia.

(9) Preşedintele României hotărăşte asupra raportului prezentat de comisia specială. Dacă Preşedintele României nu îşi însuşeste concluziile raportului, acesta este obligat să îşi argumenteze decizia în fapt şi în drept. Argumentele de fapt şi de drept se aduc, de îndată, la cunoştinţa publică.

(10) Concluziile raportului comisiei speciale se aduc la cunoştinţa publică. Acestea, precum şi cererea Preşedintelui României formulată potrivit alin. (3) se comunică imediat de către Administraţia Prezidenţială mijloacelor de informare în masă.

(11) Dacă membrul Guvernului pentru care Preşedintele României a cerut urmărirea penală este deputat sau senator, ministrul Justiţiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente să declanşeze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale. Dispoziţiile art. 13-15 se aplică în mod corespunzator.

(12) În situaţia în care membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea este ministrul Justitiei, cererea formulată potrivit alin. (3) se adresează primului-ministru."

Excepţia de neconstituţionalitate a art.23 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/1999 a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât prevederile în cauză fuseseră declarate neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale (Decizia nr.665 din 5 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 10 august 2007).

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În motivarea excepţiei, Avocatul Poporului (AP) susţine că prevederile art.12-22 din Capitolul III al Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, ale art. 23 şi 24 din aceeaşi lege (articole deja declarate neconsituţionale după ce avocaţii fostului premier Adrian Năstase au criticat textele, apreciind că încalcă legea fundamentală-n.r.), precum şi ale art. I şi art. II din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 95/2007 pentru modificarea Legii 115/1999 contravin dispoziţiilor art. 109 alin.2 şi 3, art. 115 alin.4 şi 6, art.124 alin.2, art.125 alin.3, art 134 alin.4 din Constituţie.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea articolelor 12 - 22 din Capitolul III "Procedura de urmărire şi judecare" ale Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale articolului 23 şi articolului 24 din aceeaşi lege, precum şi ale articolului I şi II din OUG 95/2007 pentru modificarea Legii 115/1999.

Avocatul Poporului, Ioan Muraru, a contestat, astfel, la Curtea Constituţională legalitatea constituirii Comisiei speciale de la Cotroceni, respectiv prezenţa judecătorilor în comisie.

Potrivit recentelor modificări ale Legii privind răspunderea ministerială, făcute de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, Comisia prezidenţială căreia i se solicită de către Parchet aviz pentru declanşarea urmăririi penale faţă de un ministru este formată din cinci judecători (înainte de această modificare, comisia era constituită, potrivit OUG 3/2005, din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne şi ai Preşedinţiei).

Imadiat după modificarea Legii 115 prin OUG 95/2007, Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor (UNJ) au contestat legalitatea Comisiei speciale a Preşedinţiei prevăzută de Legea răspunderii ministeriale, organizaţiile formulând acţiuni în instanţa de contencios administrativ care vizează regulamentul de numire a celor cinci judecători în comisie.

"Potrivit articolului 16-alineatul 4 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, în redactarea articolului I din OUG 95/2007, comisia specială instituită pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului este formată din cinci judecători, numiţi de Preşedintele României pentru un mandat de trei ani, care nu poate fi reînnoit. Atribuţia comisiei speciale este aceea de a întocmi un raport, prin care se propune preşedintelui României urmărirea penală sau clasarea sesizării, după analiza probelor administrate, a declaraţiilor membrului Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală şi a înscrisurilor depuse de acesta", spun magistraţii.

Potrivit acestora, Comisia constituită la nivelul Administraţie Prezidenţiale are astfel o natură administrativă, specifică puterii executive, tocmai întrucât este privată de atributul esenţial specific puterii judecătoreşti: acela de a decide asupra cauzei cu care este sesizată.

"În măsura în care comisia poate face doar propuneri, de care un reprezentant important al puterii executive, preşedintele României, este suveran în a ţine ori nu cont, este evident că judecătorii ce compun această comisie îşi pierd atributul specific independenţei lor jurisdicţionale, respectiv pe acela de a «rosti dreptul». În acest fel, însăşi demnitatea funcţiei de judecător este decredibilizată şi compromisă faţă de societate", susţin semnatarii.

În fapt, judecătorii devin simple instrumente politice într-o luptă străină scopului şi interesului puterii judecătoreşti. Dacă legile pot fi impuse, iar judecătorii au obligaţia să le respecte, conştiinţa lor nu poate fi denaturată şi nici forţată să răspundă unor interese conjucturale ale clasei politice, mai susţin magistraţii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Comisia de la Cotroceni, neconstituţională.
 Vizualizări articol: 260 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Comisia de la Cotroceni, neconstituţională0.05

Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
LaStrada - Incaltaminte - Piele - Blanuri - Accesorii
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Toyota - Programul Rabla 2020
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei