joi, 8 nov 2007 - Anul XII, nr. 264 (3638)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9297 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6851 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Fişele de la Securitate ale lui Cioran, Ierunca şi Raţiu, publicate în volumul "Au ales libertatea! "

Joi, 8 Noiembrie 2007 (14:36:18)

 Volumul a fost lansat, joi, la sediul Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC), de Adrian Iorgulescu, ministerul Culturii şi Cultelor, Florian Banu, cercetător în cadrul CNSAS, Dinu Zamfirescu, directorul Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc (INMER). La manifestare au participat şi Gabriel Iosif Chiuzbaian, fost ministru al Justiţiei, Radu Câmpeanu, preşedintele fondator al PNL şi academicianul Dan Berindei.

Volumul "Au ales libertatea! (Dicţionar - 2.265 de fişe personale din evidenţele Securităţii)", a apărut la Editura Pro Historia, ediţia fiind îngrijită de Dumitru Dobre şi Veronica Nanu, redactor - Mircea Suciu. Lucrarea are la bază Buletinul editat de Ministerul Afacerilor Interne din Republica Populară Română şi ordinul nr. 2539 din 21 martie 1960 al ministrului Afacerilor Interne din perioada respectivă, Alexandru Drăghici. Buletinul a fost publicat în forma şi grafia în care a fost întocmit şi cuprinde persoanele care au părăsit ţara în timpul şi după încheierea celui de-al doilea război mondial, până în anul 1960.

Prin acest ordin, 2.332 de persoane au fost date în urmărire pe ţară, fiind considerate trădătoare. Pentru fiecare persoană în parte, s-au comunicat mai multe date de identificare: data şi locul naşterii, părinţi, studii, ocupaţia, ultimul domiciliu, rudele, condiţiile în care a părăsit ţara şi destinaţia, numărul dosarului de urmărire pe ţară sau al dosarului de urmărire informativă şi unde se află în evidenţă şi fotografii.

"Şi eu şi Ministerul suntem interesaţi să aducem la lumină o perioadă neguroasă, nefericită, dar care trebuie să rămână un element de prezenţă în conştiinţa comună, a unor tineri care privesc trecutul cu o anumită detaşare. Ne confruntăm acum cu situaţia celor care au plecat după '90, oameni care au plecat în mare majoritate nu pentru bunăstarea lor, ci pentru a-şi găsi libertatea", a declarat Adrian Iorgulescu.

El consideră că oamenii cuprinşi în această carte reprezintă "nişte modele, nişte destine exemplare". "Cred că este un pas foarte important în cunoaşterea unei perioade mai mult sau mai puţin îndepărtate, sunt 18 ani de când ne-am câştigat cu toţi libertatea (...) Eu nu am trăit experienţa nefericită a exilului, ci a supravieţuirii în comunism. Nu ştiu dacă asta nu era mai grea decât cea a exilului. Sigur a fi exilat, înseamnă totuşi a fi dezrădăcinat. Sunt uluit astăzi că sunt oameni politici, unii dintre ei cu damf publicistic, cu veleităţi, care ne vorbesc despre libertate, morală, destinul european al României, care au întreţinut cultul personalităţii în perioada Ceauşescu, unii care au pus mâna din greu la construirea sistemului torţionar. Acest volum dă dimensiunea a ceea ce este realitate şi la ceea ce este minciună. Putem face distincţiile şi corecţiile necesare", a mai spus Iorgulescu.

Dumitru Dobre a spus că volumul s-a realizat cu informaţii din arhivele CNSAS, care a pus la dispoziţia cercetătorilor circa 20.000 de pagini de documente copiate. "Începând cu 1941, după rebeliunea legionară, primii care au părăsit ţara au fost legionarii. Au urmat apoi, în condiţiile derulării evenimentelor pe frontul celui de-al doilea război mondial, cea mai mare parte a diplomaţilor români aflaţi la posturi în diferitele părţi ale Europei. Foarte mulţi militari români se aflau la studii în Germania şi au preferat să rămână acolo, iar după 23 august 1944, o mare parte dintre militari au preferat să cadă prizonieri la germani. Alte categorii sunt oameni politici, reprezentanţi de frunte ai PNL, ai Partidului Ţărănesc, medici, profesori, artişti, muncitori şi ţărani. Fiecare dintre aceştia au avut motivaţii de ordin diferit, de la cele de ordin politic, economic. Au fost etichetaţi în fel şi chip, unii trădători, bandiţi, trădători de ţară, fugari, însă noi spunem că aceşti oameni au ales bunul cel mai de preţ al omenirii, libertatea", a spus Dobre, precizând că fişele persoanelor urmărire de Securitate se încheie invariabil cu formula "În caz de identificare, să fie reţinut".

Potrivit lui Florian Banu, de la Consiliului Naţional al Arhivelor Securităţii, printre personalităţile care au fişele de urmărire publicate în volum sunt Virgil Ierunca şi Horia Sima. "Securitatea, când a întocmit aceste fişe, nu a avut mai mult ca sigur în vedere folosirea lor ulterioară în scopuri ştiinţifice. Aceste fişe nu sunt întotdeauna riguros exacte. Nici măcar o personalitate de prim interes, precum Horia Sima, nu a beneficiat de rigoare, deşi el avea un dosar consistent de urmărire, însă nu este menţionat ultimul domiciliu al acestuia. Aceste fişe sunt un bun exemplu al modului în care ideologia influenţase decisiv un sistem. În ceea ce priveşte exilul românesc, Securitatea a fost serviciul de informaţii care a penetrat şi a dezbinat cel mai puternic, a lucrat foarte bine speculând şi anumite antipatii, efectele se văd din nefericire până în prezent, diaspora românească este încă dezbinată, nu a ajuns la o maturitate, astfel încât să reprezinte interesele româneşti peste hotare", a spus Florian Banu.

El a precizat că, în cazul lui Virgil Ierunca, apare amintitit şi soţia lui, Monica Lovinescu, însă fişa acesteia de urmărire nu a fost găsită. "Virgil Ierunca apare în volum cu numele Virgil Untaru, însă Monica Lovinescu nu apare, fişa ei nu a fost găsită, ceea ce este interesant. Ei au plecat în perioade diferite din ţară. În alte dosare, ea este foarte des citată", a mai spus Florian Banu.

Alte personalităţi urmărite de Securitate, ale căror fişe sunt publicate în volum, sunt: Emil Cioran, Ioan Raţiu, Radu Arion, Gheorghe Duca, Anghel Rugină, Miron Butnariu, Nicolae Baciu, Constantin Vişoianu, Mihai Fărcăşanu, Barbu-Mihail Cismărescu etc.

Volumul are 838 de pagini şi urmează să intre în librările româneşti, putând fi consultat şi la sediul Institututului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, dar şi în biblioteci.

Potrivit lui Dinu Zamfirescu, în cursul anului viitor va fi editat un alt volum, care va cuprinde fişele a circa 5.000 de persoane exilate din cauza Securităţii, care au părăsit România în perioada 1960 şi 1970.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Fişele de la Securitate ale lui Cioran, Ierunca şi Raţiu, publicate în volumul "Au ales libertatea! ".
 Vizualizări articol: 403 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Fişele de la Securitate ale lui Cioran, Ierunca şi Raţiu, publicate în volumul "Au ales libertatea! "0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei