Într-un moment în care fotbalul sucevean de performanţă este la pământ, mai multe localităţi ale judeţului se vor alege cu stadioane noi în urma unui parteneriat cu Guvernul României, care în anul 2008 a lansat un program de modernizare şi construcţie a bazelor sportive, la nivel naţional. Programul se adresează localităţilor din mediul rural şi are ca scop angrenarea tinerilor în practicarea sportului de performanţă pentru a reduce migrarea acestora către mediul urban, precum şi îmbunătăţirea situaţiei sportive a locuitorilor de la sate. Parteneriatul prevede ca Guvernul României să aloce suma de 525.000 de lei pentru fiecare proiect aprobat, în vreme ce comunităţile locale sunt obligate să contribuie cu suma minimă de 200.000 lei, în funcţie de dimensiunea proiectului pentru care s-a optat. Stadioanele ce urmează a fi construite sunt prevăzute cu tribune cu scaune de o plastic de o capacitate de minim 1.500 de locuri, vestiare moderne racordate la serviciile de apă caldă şi canalizare, suprafeţe de joc gazonate, care sunt prevăzute cu drenaj şi instalaţii de udat iarba.
În judeţul Suceava, cel mai grandios proiect se va realiza la Cajvana, unde comunitatea locală a optat pentru un complex sportiv multifuncţional, care prevede două terenuri de fotbal, unul de joc şi unul de antrenament dotat cu pistă de atletism, dar şi o grădiniţă pentru copii. Capacitatea tribunelor va de asemenea una impresionantă, de 5.000 de locuri. În afară de Cajvana, lucrările de construcţie a bazelor sportive au mai început la Mălini, Dolhasca, Poiana Stampei, Ciprian Porumbescu şi Frătăuţii Noi. La Mălini este stadiul lucrărilor cel mai avansat, iar acolo toată lumea speră ca noua arenă să fie finalizată până în toamna acestui an, deoarece echipa locală, Foresta, are toate şansele să evolueze pe atunci în eşalonul trei al fotbalului românesc. Alte localităţi precum Zvoriştea, Dumbrăveni, Putna, Vicov, Negostina, Frătăuţii Vechi şi Volovăţ au obţinut şi ele finanţarea, astfel că startul lucrărilor de construcţie se va produce în primăvara acestui an. În afară de exemplele menţionate mai sus, mai există şi un număr de zece localităţi care s-au înscris în cursa pentru finanţare cu dosare incomplete, dar care însă speră că vor fi acceptate până la urmă în program după ce vor depune la Guvern documentaţia standard.
Au existat şi localităţi ale judeţului care au optat pentru proiecte de baze sportive de mai mică anvergură, cum ar fi construcţia de terenuri sintetice de minifotbal dotate cu vestiare şi instalaţii de nocturnă. O asemenea bază sportivă a fost deja dată în folosinţă la Şcheia, în vreme ce la Broşteni, Bosanci, Gura Humorului, Vatra Dornei, Dolheşti, Ulma, Zamostea şi Gălăneşti proiectele sunt în curs de derulare.