Mai multe dintre sporturi ne-au creat ani la rând imaginea unor dispute elegante, cu „arme” exclusiv sportive, în care dictonul „să învingă cel mai bun” îşi găsea locul propice de aplicare. Ce mai, sporturi „domneşti”, net deosebite de ultramârlănescul fotbal! Printre ele, la loc de frunte, se număra şi handbalul. Aşa era, cel puţin pe vremea lui Redl, Ivănescu şi Moser, dar şi pe cea a lui Gaţu ori Gruia. Dar fiindcă răul, cel puţin la români, prinde mult mai repede şi mai adânc decât binele, iată că în loc să reuşim (dar oare măcar am încercat vreodată?) civilizarea mediului fotbalistic, ne-am pricopsit cu mârlănirea la extrem a celui din handbal. Cred că nicăieri în lume, până la deja celebrul meci anulat Steaua – Dinamo, nu s-a mai aruncat cu petarde într-o sală, la un meci de handbal. Şi fiindcă răul cuprinde totul, fără deosebire de sex, iată că şi handbalul feminin a luat-o din loc, chiar (mult) mai rău decât cel masculin. Aş zice chiar că a mers într-o progresie neverosimilă, de la micile înţepături oarecum amicale trecându-se în viteză ameţitoare la înjurături, ameninţări, iar acum, într-o etapă „superioară” (!?), probabil că ne putem aştepta la veritabile masacre. În mod ciudat, în mai toate conflictele majore (prostii!, din ălea minore nici nu mai avem) primul nume implicat este cel al antrenorului Naţionalei dar şi al echipei favorite la câştigarea Ligii Campionilor (Oltchim), Gheorghe Tadici. Dincolo de performanţe (deşi la Naţională lucrurile merg mai prost decât acum doi ani), Tadici este o permanentă sursă de conflict: cu arbitrii, cu Federaţia, cu propriile jucătoare, cu antrenorii (inclusiv cei din străinătate), cu arbitrii. Este cel care nu s-a sfiit să dea buzna în teren chiar şi la un meci în care… nu juca echipa lui! Frustrările lui sunt, parţial, explicabile. Inexplicabilă este toleranţa faţă de grobianismul individului. Şi, având în vedere că sportul, înainte de bani sau performanţă, înseamnă educaţie, cred că a venit vremea despărţirii de bătrânul huligan. Cât despre performanţe, lăsaţi, că s-o găsi cine să le facă.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cine-l opreşte pe bătrânul huligan?.

Comentarii