Fiecăruia îi vine sorocul, fără ca asta să însemne ceva din registrul tragic. De exemplu, sorocul retragerii pentru fotbalişti sau pentru antrenori. Unii îl simt şi îl acceptă ca pe ceva firesc, natural. Alţii îl simt şi ei, dar se împotrivesc, luptă cu el... Chiar pot câştiga primele bătălii, însă sunt victorii înşelătoare, războiul e dinainte pierdut. Mai sunt şi unii care nu simt nimic sau care se mint, aceştia trăiesc într-o lume a lor, paralelă. Pe ei îi putem căina sau ferici.
Fără ca rândurile de mai sus să fie neapărat o introducere, cred că, odată depăşită graniţa celor 60 de ani de viaţă, dintre care aproape 30 de antrenorat, dintre care aproape 4 la actuala sa echipă, pentru Lucescu senior se cam încheie un ciclu. Măcar cel ucrainean. Şahtior a ieşit din umbra lui Dinamo Kiev, devenind o forţă pe plan intern. A luat două titluri în era Lucescu, foarte posibil şi un al treilea. Dar deja ambiţiile cresc, este firesc, iar Şahtior a picat testul european de fiecare dată. E drept, echipa a avut sclipiri, a fost prezentă mereu printre premianţi, a avut chiar şi circumstanţe atenuante pentru eşec, vezi golul portarului Palop de anul trecut. I se putea reproşa asta lui Lucescu? Nu, dar nici povestea nu se poate repeta la infinit... Nu se poate justifica această campanie eşuată doar prin golul primit în minutul 92 de la scoţieni. S-ar trece mult prea uşor peste meciurile cu Milan, în care Şahtior practic n-a contat. De asemenea, s-ar trece mult prea uşor şi peste incapacitatea de reacţie a jucătorilor într-o situaţie dificilă, aşa cum a fost în meciul pierdut cu Benfica. Parcă ar fi cărat lumina cu oborocul elevii lui Lucescu! O despărţire a lui Lucescu de ucraineni n-ar însemna ieşirea pe uşa din dos, la ceas de bilanţ! Performanţele interne înclină balanţa, dar şi Mourinho, păstrând proporţiile, a plătit lipsa reperelor pe plan european.

Este cât se poate de clar că oferte pentru Lucescu vor veni din toate părţile, problema este dacă el va găsi aceeaşi motivaţie pentru un nou început. Alternativa ar fi rolul de bunicuţ înţelept, gen Emerich Jenei, pe care-l caută reporterii pentru ştirile de seară! Să fi sosit sorocul?! Sau mai e timp pentru o ultimă provocare?!

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Punct. Şi de la capăt?!.

Comentarii