Forme grave de rujeolă în judeţ, care au necesitat terapie intensivă

Numărul cazurilor de rujeolă înregistrate în judeţul Suceava de la începutul acestui an a ajuns la 19 şi unele dintre acestea s-au manifestat cu complicaţii grave, care au necesitat terapie intensivă. Directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a declarat că cel mai recent caz de îmbolnăvire a fost la un copil în vârstă de 10 luni din Vicovu de Sus, nevaccinat, care a prezentat complicaţii respiratorii foarte grave.

“Rujeola evoluează cu forme grave, cu complicaţii respiratorii, în general, la copiii mici, de aceea nu înţelegem ezitarea, în continuare, a multor părinţi care refuză să-şi vaccineze copiii. Toţi cei 19 copii îmbolnăviţi sunt nevaccinaţi, unii au vârsta mai mică de 9 luni, dar o parte dintre ei ar fost probabil protejaţi dacă şi contacţii lor familiali erau corect vaccinaţi”, a afirmat dr. Zorescu.

Medicul a solicitat părinţilor şi medicilor de familie să ia în serios vaccinarea antirujeolică a copiilor, mai ales în zona din apropierea graniţei cu Ucraina, subliniind că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a emis, vineri, o atenţionare de călătorie referitoare la apariţia de noi focare de rujeolă în ţara vecină, inclusiv în regiunea Cernăuţi.

Numerele de telefon de urgenţă pentru românii care călătoresc în Ucraina

În atenţionarea de călătorie se precizează că Centrul de Sănătate Publică al Ministerului Sănătăţii din Ucraina a informat că, în primele două  săptămâni din 2018, s-au înregistrat 1.285 de cazuri de rujeolă, dintre care 856 copii şi 429 adulţi, iar cele mai multe cazuri au fost raportate în regiunile Ivano-Frankivsk: 275, Cernăuţi: 274, Transcarpatia: 194 şi Odessa: 157.

“Conform datelor statistice furnizate de autorităţile de resort din Ucraina, în 2017 au fost înregistrate 4.782 de cazuri de rujeolă – 1.292 adulţi şi 3.490 copii în 24 de regiuni din Ucraina, cele mai multe cazuri fiind depistate în regiunea Ivano-Frankivsk: 1.344, Odessa: 1.256 şi Transcarpatia: 637. Începând cu luna septembrie 2017, instituţiile locale abilitate au demarat o campanie intensivă de vaccinare a minorilor”, se menţionează în atenţionarea de călătorie emisă de MAE.

În documentul respectiv se arată că recomandarea medicală a specialiştilor constă în verificarea statusului vaccinal pentru rujeolă/antecedentele de boală şi, dacă este cazul, vaccinarea antirujeolică cu minim două săptămâni înainte de efectuarea călătoriei. De asemenea, se recomandă evitarea adunărilor şi a locurilor publice, unde boala se poate răspândi uşor.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Kiev: +380445009932, +380445009934 şi +380445009935, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie telefoanele de permanenţă ale Ambasadei României în Ucraina: +380936252717; Consulatului General al României la Cernăuţi: +380932709260; Consulatului General al României la Odessa: +380955412788; Consulatului României la Solotvino: +380682140918.

Peste un milion de copii în vârstă de până la 4 ani mor anual din cauza rujeolei, în ţările fără programe de vaccinare extinse populaţional

Adjunctul DSP Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a reamintit că prima doză de vaccin ROR se administrează copiilor începând cu vârsta de 9 luni şi se repetă la vârsta de un an.

Din păcate, procentul copiilor vaccinaţi antirujeolic în judeţul nostru se menţine scăzut, la doar 60 la sută din totalul copiilor catagrafiaţi şi asta în ciuda campaniilor pro-vaccinare derulate de autorităţi. La procentul scăzut de vaccinare în România s-a ajuns prin concursul mai multor factori, de la lipsa vaccinului, în urmă cu câţiva ani, până la campanii agresive antivaccinare efectuate de unele organizaţii sau persoane publice şi lipsa de informare corectă a părinţilor etc. Pentru o bună protecţie, rata de vaccinare trebuie să fie de 95% sau peste.

Statisticile arată că în ţările unde vaccinarea antirujeolică nu se practică pe baza unor programe extinse populaţional, această boală determină anual decesul a peste un milion de copii în vârstă de până la 4 ani. Înainte de introducerea vaccinării, rujeola înregistra în România valori ale incidenţei anuale care, pentru cazurile raportate, varia între 800 şi 1200 cazuri la 10.000 de locuitori, pentru ca după 1967-1970, când programul de vaccinare a fost extins, să scadă la 300-600 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori, iar apoi la 10-110 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori. Costurile directe şi indirecte determinate de rujeolă sunt deosebit de ridicate. Costurile pentru realizarea prevenţiei prin vaccinare sunt echivalente cu 1/10 din pierderile cauzate de rujeolă, ceea ce face ca orice stat responsabil să opteze pentru vaccinarea copiilor săi.