Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cele 40 de servicii judeţene de ambulanţă vor fi transformate în şapte servicii regionale, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern lansat joi în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii (MS). Proiectul de HG prevede înfiinţarea serviciilor regionale de ambulanţă Nord Vest, Centru, Vest, Sud Vest, Sud, Sud Est, Nord Est, la care se adaugă Bucureşti-Ilfov, prin reorganizarea unor servicii judeţene de ambulanţă şi desfiinţarea altora, în ultima categorie intrând şi Suceava.
Cele şapte servicii regionale de Ambulanţă vor avea personalitate juridică şi vor fi subordonate direct Ministerului Sănătăţii, iar fiecare dintre directorii noilor structuri va răspunde de Ambulanţa din cel mult şase judeţe.
Care sunt cele şapte servicii regionale de Ambulanţă
Conform proiectului, se înfiinţează Serviciul Regional de Ambulanţă Nord Vest, prin reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Cluj şi desfiinţarea serviciilor judeţene de ambulanţă Bihor, Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj. Serviciul Regional de Ambulanţă Nord Vest va avea sediul în Cluj-Napoca.
Serviciul Regional de Ambulanţă Centru va fi înfiinţat prin reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Mureş şi desfiinţarea serviciilor judeţene de ambulanţă Alba, Sibiu, Braşov, Harghita şi Covasna, urmând să aibă sediul în Târgu Mureş.
Serviciul Regional de Ambulanţă Vest, cu sediul în Timişoara, va fi înfiinţat prin reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Timiş şi desfiinţarea serviciilor judeţene de ambulanţă Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin.
Potrivit aceluiaşi proiect, Serviciul Regional de Ambulanţă Sud Vest, cu sediul la Craiova, va fi înfiinţat prin reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Dolj şi desfiinţarea serviciilor judeţene de ambulanţă Mehedinţi, Gorj, Vâlcea şi Olt.
În privinţa Serviciului Regional de Ambulanţă Sud, proiectul prevede înfiinţarea acestuia prin reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Prahova şi desfiinţarea serviciilor judeţene de ambulanţă Argeş, Călăraşi, Teleorman, Giurgiu, Dâmboviţa şi Ialomiţa, sediul urmând să fie în Ploieşti.
Serviciul Regional de Ambulanţă Sud Est, care va fi realizat prin reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Constanţa şi desfiinţarea serviciilor judeţene de ambulanţă Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea şi Tulcea, va avea sediul în Constanţa.
Serviciul Regional de Ambulanţă Nord Est, înfiinţat prin reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Iaşi şi desfiinţarea serviciilor judeţene de ambulanţă Suceava, Botoşani, Vaslui, Neamţ şi Bacău, va avea sediul în Iaşi, conform proiectului.
Fostele servicii judeţene, care îşi vor pierde personalitatea juridică după ce vor trece în subordinea serviciilor regionale de ambulanţă, vor fi conduse de directori medicali, cu condiţia ca aceştia să fie absolvenţi ai unei facultăţi de Medicină.
MS: Gruparea serviciilor judeţene de ambulanţă pe regiuni, unica soluţie de remediere a problemelor de intervenţie şi de promptitudine
Acelaşi proiect prevede că serviciile regionale înfiinţate prin reorganizarea serviciilor judeţene de ambulanţă Cluj, Mureş, Timiş, Dolj, Prahova, Constanţa şi Iaşi asigură asistenţa medicală de urgenţă, transport sanitar asistat, consultaţii de urgenţă şi transport sanitar neasistat de pe raza judeţelor respective.
În contextul regionalizării, ambulanţele dintr-o anumită regiune pot interveni şi în afara graniţelor administrative, în zone stabilite prin ordin al ministrului Sănătăţii, pe principiul „celei mai apropiate resurse de caz”, precum şi în situaţii de urgenţă, la dispoziţia dispeceratului. Şi asta, deoarece Ministerul Sănătăţii susţine că regionalizarea serviciilor de ambulanţă este necesară întrucât separarea acestora pe judeţe duce la disfuncţionalităţi grave în zone apropiate geografic, dar din judeţe diferite. Astfel, apar adesea cazuri în care, din cauza lipsei unei ambulanţe disponibile din judeţ, intervenţia de urgenţă întârzie în anumite zone deşi la distanţe mici există ambulanţe libere, dar dintr-un judeţ limitrof.
Odată cu intrarea în vigoare a hotărârii de guvern, personalul din cadrul serviciilor judeţene, dar şi cel cu specialităţi medico-sanitare şi auxiliar sanitar va fi preluat în totalitate, în interesul serviciului şi cu aceleaşi drepturi salariale, la serviciile regionale.
Pentru personalul tehnic, economic, informatic, administrativ şi de deservire, preluarea se face cu respectarea normativului de personal în vigoare, prevede proiectul de HG.
Finanţarea serviciilor regionale, inclusiv a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul MS. De asemenea, serviciile regionale de ambulanţă pot fi finanţate şi prin venituri proprii, donaţii şi sponsorizări, se mai arată în proiect.
Peste 150 de solicitări pe zi, la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Suceava
Directorul medical al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Suceava, dr. Mihaela Abălaşei, este convinsă că reorganizarea care urmează nu va afecta în vreun fel activitatea medicală, modificările urmând a fi operate la alte capitole, cum ar fi sursa de finanţare: „Deocamdată nu se ştiu foarte multe, totul este la modul general. Normele care vor apare vor reglementa însă anumite aspecte, deşi nu cred că se va schimba nimic în ceea ce priveşte modul de rezolvare a cazurilor. Codurile de urgenţă şi regulamentul după care se merge la solicitări rămân aceleaşi, indiferent de titulatura instituţiei. Probabil se va schimba provenienţa fondurilor, de unde primim banii pentru medicamente, piese de schimb”.
La ora actuală, schema de personal a Serviciului Judeţean de Ambulanţă Suceava cuprinde 338 de posturi, respectiv 14 medici, 130 de asistenţi medicali, 33 de operatori de urgenţă, patru îngrijitori, patru mecanici, 20 personal TESA şi 133 de ambulanţieri. Echipajele de la bordul ambulanţelor se deplasează zilnic la peste 150 de cazuri. Evidenţele întocmite pentru joi, 22 august, arată 169 de solicitări, dintre care 120 în intervalul orar 7.00-19.00.
Proiectul de HG se află în dezbatere publică până la 22 septembrie.
