17 bebeluşi născuţi înainte de termen au murit anul trecut în Maternitatea Suceava

17 copii născuţi înainte de termen au murit anul trecut în Maternitatea Suceava din cauza greutăţii mici la naştere, se arată într-un raport al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou”. Potrivit statisticilor, în 2012, la Maternitatea Suceava au venit pe lume 3.058 de copii, dintre care 255 au fost prematuri, 17 dintre aceştia pierzând lupta cu viaţa.

În judeţul Suceava, mortalitatea infantilă este în scădere faţă de anii '90, când se înregistra o rată de 23,2 decese la o mie de născuţi vii, însă problema copiilor care nu supravieţuiesc după naştere rămâne majoră. În 2011, rata mortalităţii infantile în judeţul Suceava a fost de 8,9 decese la o mie de născuţi vii, mai indică statisticile.

România, ţara cu cea mai ridicată rată a mortalităţii infantile din UE – 9,4 la mie

Româniase menţine pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile de 9,4 la o mie de născuţi vii în 2011 (1.850 de decese la copiii sub 1 an), cauza principală fiind naşterile premature. O treime dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame şi copii şi dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante.

Rapoartele întocmite de specialişti arată că există o serie de factori care cresc riscul decesului la copiii cu vârsta până în 4 ani. Astfel, copilul provine din mediul rural, oraşe mici care nu sunt reşedinţă de judeţ sau din localităţi cu o infrastructură proastă, drumuri impracticabile, care sunt la distanţă destul de mare de spitale, nu au medic de familie şi nu dispun de telefonie fixă sau mobilă.

În 2011 s-a înregistrat o rată a mortalităţii infantile mai mare în mediul rural (11,8 la mie), faţă de cea înregistrată în mediul urban (7,5 la mie). Printre factorii care cresc riscul de deces se numără şi greutatea mai mică la naştere a copilului, din cauza malnutriţiei sau a stării precare de sănătate a mamei, precum şi anomaliile congenitale. Alţi factori care sporesc riscul mortalităţii infantile constau în lipsa controalelor prenatale şi a planificării familiale. În funcţie de greutatea la naştere, mortalitatea infantilă se menţine crescută la copiii născuţi sub 2.500 de grame (56,3 la mie).

Riscul de deces este mai mare şi în cazul copiilor ale căror mame sunt singure, au un statut marital nesigur, trăiesc în uniune consensuală sau au un nivel redus de şcolarizare.

Factorii care cresc riscul de deces în cazul copiilor

Conform evidenţelor, copiii decedaţi în primele 24 de ore de la internare sunt cu precădere fete. Ei provin cu precădere din familii rome, unde sunt întâlniţi de obicei toţi ceilalţi factori favorizanţi (sărăcie, nivel de educaţie scăzut etc.), făcând astfel ca vulnerabilitatea copilului cu vârsta până în 5 ani să fie foarte mare. Sărăcia extremă (lipsa veniturilor, a igienei, condiţii de locuit precare, de multe ori fără apă curentă sau energie electrică, familii numeroase) constituie unul dintre cei mai importanţi şi mai des întâlniţi factori care duc la mortalitatea copilului cu vârsta între 0 şi 4 ani, precizează rapoartele. Acest factor este şi unul dintre cei mai greu de combătut, necesitând acţiuni derulate pe o perioadă lungă de timp şi concentrate pe mai multe aspecte ale vieţii sociale şi economice. Mamele care cumulează mai mulţi factori de risc, cum ar fi educaţie scăzută, vârsta la prima sarcină mai scăzută decât media pe ţară, abilităţi parentale scăzute, slab sau deloc informate cu privire la necesităţile unui nou-născut sau la citirea semnelor de boală, constituie o altă cauză a mortalităţii infantile în România.