Mituri despre sănătate

Când vine vorba despre sănătate, există o mulţime de mituri care de care mai ciudate şi chiar stupide, iar zi de zi apar altele noi, care se alătură „suratelor” lor, relatează focus.it.

În ultimul secol, apariţia noilor boli şi invazia de publicitate nu fac decât să mărească şi mai mult confuzia cu privire la ce e benefic şi ce e nociv cu adevărat pentru sănătate.
De exemplu, foarte multe mituri există în domeniul dietelor şi al alimentaţiei. Cel mai şocant dintre acestea atribuie spanacului reputaţia de a fi foarte bogat în fier. În realitate, spanacul are o cantitate de fier similară cu oricare alte legume. Din câte se pare, legenda a apărut în 1890, când mai mulţi nutriţionişti americani au făcut cunoscut conţinutul de fier al legumelor. Din cauza unei banale erori de tipar – o virgulă pusă în locul greşit –, i s-a atribuit spanacului o cantitate de fier de zece ori mai mare decât cea reală. Eroarea a fost descoperită câteva decenii mai târziu, însă între timp Popey Marinarul şi spanacul său cuceriseră lumea, iar mamele le-au impus multor generaţii de copii o dietă mai degrabă inutilă.
De asemenea, de câte ori nu am auzit oare că berea îngraşă? Potrivit focus.it, realitatea este, din câte se pare, cu totul alta. Această convingere eronată a apărut ca urmare a faptului că nemţii – mari consumatori de bere – au tendinţa să fie supraponderali. Însă, de ce japonezii, de exemplu, care consumă în medie mai multă bere decât nemţii, sunt mult mai supli? Răspunsul este simplu. Berea are cea mai redusă cantitate de calorii dintre toate băuturile alcoolice (110 calorii la litru faţă de 160 de calorii în cazul vinului roşu, de exemplu). Însă, pentru că este consumată în cantităţi mari, poate influenţa mai mult asimilarea totală de calorii. În plus, un studiu a demonstrat că persoanele care consumă două beri pe zi tind să mănânce mai puţin între mese. În concluzie, un consum moderat de bere nu este atât de periculos pentru sănătate. Important este, ca întotdeauna, să nu exagerăm.

Dietă şi sănătate

Un alt mit „alimentar” foarte răspândit este cel conform căruia margarina ar avea un conţinut caloric mai mic decât untul. Nici în acest caz, lucrurile nu stau tocmai aşa. Margarina are un conţinut de lipide (grăsimi) similar cu untul. Singurul avantaj ar fi cantitatea mai mare de grăsimi nesaturate, care nu se depun pe artere, obstrucţionându-le. Din acest motiv este recomandată persoanelor cu colesterol ridicat. Se spune că ficatul ar fi afectat de consumul de ciocolată și că aceasta chiar ar constipa. Lucrurile nu sunt deloc aşa. Potrivit focus.it, consumul de ciocolată accelerează tranzitul intestinal. În schimb, ciocolata este toxică pentru câini, pentru că aceasta conţine o substanţă, teobromina, pe care ficatul lor nu reuşeşte să o metabolizeze. În schimb, nu poate fi negat faptul că un consum excesiv de ciocolată îngraşă.
O altă convingere destul de răspândită este cea conform căreia sauna ajută la slăbit. Sauna are cu siguranţă efecte benefice pentru sănătate, însă nu prea ajută la slăbit. În realitate, duce la eliminarea unei cantităţi mari de apă, dând impresia unei scăderi în greutate, care este însă doar temporară. Organismul va recupera ulterior toată apa eliminată prin transpiraţia din saună.

Despre alimentaţie şi metabolism

Un alt mit spune că excesul de greutate ar fi semn al unui metabolism lent. Nimic mai adevărat. Metabolismul nu poate fi o scuză pentru excesul de greutate. Doctorul David Ashton, de la Healthier Weight Centres, susţine că există unele persoane obeze care au, de fapt, un metabolism mai rapid. Cu cât o persoană este mai grasă, cu atât rata metabolismului bazal este mai mare, aceasta fiind nevoită să consume mai multe calorii pentru a supravieţui.
Potrivit altei idei preconcepute, modificarea obiceiurilor alimentare poate contribui la reducerea nivelului colesterolului. Nu contestă nimeni faptul că o dietă echilibrată, săracă în grăsimi şi bogată în legume şi fructe, este într-adevăr importantă pentru sănătatea generală. Numai că o astfel de dietă şi produsele cu nivel scăzut de colesterol sunt rareori suficiente pentru reducerea semnificativă a nivelului de colesterol din sânge, a indicat doctorul Mel Lobo, specialist în medicină cardiovasculară.