Un nou implant de retină îi ajută pe nevăzători să distingă forma obiectelor

Medicii germani au pus la punct un nou dispozitiv din gama implanturilor electronice retiniene, care le ajută pe persoanele nevăzătoare, devenite complet oarbe din cauza unei maladii ereditare, să distingă din nou forma obiectelor din jur, informează AFP.

Studiul a fost publicat în revista ştiinţifică britanică Proceedings of the Royal Society B.

Cei trei pacienţi care au beneficiat de noul dispozitiv, numit şi "retină artificială", au fost capabili să recunoască formele obiectelor din jur, iar unul dintre ei a putut să se deplaseze singur într-o cameră, a ocolit o persoană aflată în faţa lui, a văzut poziţia acelor unui ceasornic, a recunoscut literele şi a putut să se folosească de ele pentru a alcătui diverse cuvinte. Pacientul a fost capabil, totodată, să distingă şapte nuanţe de gri.

Acest dispozitiv, care, spre deosebire de altele, nu necesită o cameră externă, reprezintă cea mai nouă realizare din domeniul protezelor electronice vizuale.

Noul implant ar putea transforma complet vieţile a peste 200.000 de persoane din lume, care au orbit din cauza unei maladii ereditare a retinei numită "retinită pigmentară".

Retina conţine fotoreceptori - celule care absorb lumina -, transformând semnalul luminos într-un impuls electric, transmis ulterior creierului prin intermediul nervului optic.

Implantul înlocuieşte celulele (de tip con şi de tip bastonaş) distruse progresiv de retinita pigmentară.

Studiul prezintă rezultatele obţinute pe cei trei pacienţi - doi bărbaţi şi o femeie, în vârstă de 40 de ani, 44 de ani, respectiv 38 de ani -, nevăzători, care şi-au pierdut capacitatea vizuală cu cel puţin cinci ani înainte de implant.

Studiul a fost coordonat de profesorul Eberhart Zrenner, de la Institutul de cercetări oftalmologice din cadrul Universităţii din Tübingen (Germania).

Cercetătorii germani au anunţat cu această ocazie începerea unui alt studiu mai vast, realizat în mai multe clinici europene, pe 25 de pacienţi, care vor beneficia de o versiune îmbunătăţită a implantului.

Spre deosebire de primele modele experimentale de implanturi vizuale, noul prototip, plasat sub retină, nu necesită fixarea unei camere externe pe ochelarii pacientului, conectată la un microprocesor. Noul prototip foloseşte lumina naturală captată de ochiul uman şi are un grad de precizie mult mai mare.

Acest implant subretinian, fabricat de compania germană Retina Implant AG, conţine 1.500 de diode fotosensibile, amplificatoare şi electrozi, asamblate într-un microcip care transformă imaginile în impulsuri electrice transmise către creier.

Prin intermediul nervului optic, creierul pacientului primeşte astfel echivalentul unei imagini de 1.500 de pixeli.

Aceste proteze nu se adresează însă persoanelor oarbe din naştere, nici persoanelor al căror nerv optic a fost distrus sau pentru care degenerarea retiniană se află într-un stadiu prea avansat.