Masajul cardiac este mai eficient atunci când nu este însoţit de respiraţia "gură la gură"

În timpul producerii unei crize cardiace în afara unei structuri medicale, masajul cardiac realizat la locul accidentului este mai eficient dacă nu este însoţit de respiraţia "gură la gură", se afirmă într-un studiu publicat, marţi, în Journal of the American Medical Association (JAMA).

Aproximativ 300.000 de persoane suferă în fiecare an în Statele Unite ale Americii stopuri cardiace produse când victimele se află în afara unităţilor medicale.

Şansele de supravieţuire pot fi considerabil crescute cu ajutorul tehnicilor de reanimare cardiopulmonară (RCP), au declarat autorii acestui studiu.

În opinia lor, masajele cardiace realizate fără respiraţia "gură la gură" cresc şansele victimei de a supravieţui.

Studiul a fost realizat în cadrul unui program lansat în statul american Arizona, în 2005, care viza ameliorarea şanselor de supravieţuire ale persoanelor care suferă o criză cardiacă.

"Acest program a relevat nevoia unor schimbări în modul de a efectua operaţiunile de resuscitare, efectuate de trecători şi de personalul din centrele de urgenţe medicale, pe baza unor date care demonstrează că este de preferat să se limiteze întreruperile (necesare pentru a practica respiraţia «gură la gură», n.r.) în timpul compresiilor toracice", au declarat autorii studiului.

Astfel, a fost lansată o campanie de informare menită să încurajeze practicarea masajelor cardiace fără respiraţia de tipul "gură la gură" sau de tipul "gură la nas", fiind o metodă mai uşor de predat, de învăţat şi de memorat.

Studiul a fost realizat în perioada ianuarie 2005 - decembrie 2009 pe un eşantion de 4.415 persoane în vârstă de cel puţin 18 ani, care au fost victime ale unor crize cardiace ce au avut loc în afara spitalelor.

Dintre aceste persoane, 2.900 (65,6%) nu au beneficiat de nicio intervenţie în timpul producerii stopului cardiac, 666 (15,1%) au beneficiat de o RCP convenţională - cu ventilaţie artificială - şi 849 (19,2%) au beneficiat doar de un masaj cardiac.

Rata de supravieţuire la externarea din spital a fost de 5,2% pentru pacienţii care nu au beneficiat de RCP, de 7,8% pentru cei cu RCP convenţională şi de 13,3% pentru pacienţii care au avut parte doar de un masaj cardiac extern.

Rata anuală a intervenţiilor de salvare profane, conţinând una din cele două tehnici RCP (cu sau fără ventilaţia "gură la gură") a crescut considerabil în statul Arizona, de la 28,2% în 2005, la 39,9% în anul 2009.

În rândul pacienţilor care au beneficiat de o RCP, procentul acelora care au primit doar masaje cardiace a crescut de la 19,6% în 2005 la 75,9% în 2009.

În total, potrivit aceluiaşi studiu, rata de supravieţuire a victimelor unor crize cardiace a crescut considerabil în aceeaşi perioadă, de la 3,7% în 2005 la 9,8% în 2009.