Folosirea excesivă a antibioticelor, în Europa, a condus la o rezistenţă tot mai mare a agenţilor patogeni, periclitând succesul tratamentelor folosite în medicina modernă, precum operaţiile de înlocuire a şoldului, terapia intensivă pentru bebeluşii născuţi prematur şi terapiile anticanceroase.
Dominique Monnet de la European Center for Disease Prevention and Control (ECDC) consideră că "întreaga medicină modernă" este în pericol, din cauză că agenţii patogeni au devenit tot mai rezistenţi la antibiotice, făcând ca acţiunea acestor medicamente să devină de multe ori complet inutilă, informează Reuters.
"Dacă acest val de rezistenţă la antibiotice va depăşi eforturile noastre, nu vom mai putea să efectuăm transplanturi de organe, operaţii de înlocuire a articulaţiei şoldului, chimioterapie şi terapie intensivă pentru bebeluşii născuţi prematuri", a declarat cercetătoarea franceză.
Antibioticele sunt necesare în toate aceste tratamente pentru a preveni declanşarea infecţiilor provocate de bacterii. Însă bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă o problemă tot mai serioasă în clinicile medicale din lumea întreagă, stimulată de apariţia unor super-bacterii, precum stafilococul aureus meticilino rezistent (MRSA).
Astfel de infecţii provoacă aproximativ 25.000 de victime în Europa, în fiecare an, şi aproximativ 19.000 de victime în Statele Unite.

 

Costuri medicale tot mai mari provocate de rezistenţa la antibiotice

În afara riscurilor crescute asociate cu tratamentele viitoare, Dominique Monnet avertizează asupra costurilor medicale tot mai mari provocate de rezistenţa la antibiotice, un fenomen care ar putea avea consecinţe grave în viitor asupra bugetelor de sănătate ale ţărilor din Uniunea Europeană.
Cele şase mari clase de bacterii rezistente la antibiotice, adeseori denumite "super-bacterii", provoacă aproximativ 400.000 de infecţii în fiecare an în Europa, făcând aproximativ 25.000 de victime, iar tratamentele împotriva lor necesită 2,5 milioane de zile de spitalizare în fiecare an.
Experţii ECDC, organismul care monitorizează maladiile la nivelul UE, au ajuns la concluzia că datorită faptului că o zi de spitalizare costă, în medie, 366 de euro, infecţiile provocate de aceste super-bacterii consumă deja 900 de milioane de euro în fiecare an din fondurile suplimentare ale clinicilor medicale şi produc o severă scădere a productivităţii acestora, estimată la alte 600 de milioane de euro în fiecare an.

Recomandări pentru medicii europeni să nu mai prescrie în exces antibiotice

Guvernul britanic a fost sever criticat, marţi, de o comisie parlamentară, pentru că nu a ţinut cont în strategia lui pe termen lung de întreaga gamă de infecţii cauzate de bacteriile contractate de pacienţi în perioada de spitalizare, concentrându-şi eforturile doar asupra a două dintre aceste super-bacterii - MRSA şi Clostridium.
Experţii ECDC vor iniţia o campanie de conştientizare a populaţiei asupra efectelor avute de folosirea antibioticelor, care va debuta pe 18 noiembrie, pentru a-i îndemna pe medicii europeni să nu mai prescrie în exces reţete bazate pe antibiotice.
În opinia acestor specialişti, pacienţii care solicită diverse antibiotice împotriva infecţiilor virale nu sunt adeseori la curent cu faptul că aceste medicamente nu vor avea efectele dorite, însă medicii lor cunosc acest detaliu şi ar trebui să nu le mai prescrie.
Studiul ECDC s-a bazat pe rezultatele unui program de monitorizare european, lansat în 2002, potrivit căruia 60% dintre pacienţi nu erau la curent cu faptul că antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor precum cel al gripei sau împotriva răcelilor.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Folosirea excesivă a antibioticelor periclitează medicina modernă.

Comentarii