Frunzele proaspete de busuioc, benefice împotriva artritei

Frunzele proaspete ale câtorva varietăţi de busuioc sunt la fel de eficiente ca şi medicamentele antiinflamatorii administrate pacienţilor suferind de artrită, se arată într-un nou studiu, informează dailymail.co.uk.
Concluziile acestui studiu, prezentat în cadrul British Pharmaceutical Conference din Manchester, au relevat faptul că, administrat pe cale orală, extractul obţinut din frunzele a două varietăţi de busuioc - Ocimum americanum şi Ocimum tenuiflorum - au redus inflamaţiile articulaţiilor cu până la 73% în mai puţin de 24 de ore.
"Am analizat capacităţile antiinflamatorii ale ambelor varietăţi de plante şi am descoperit că acestea erau similare celor oferite de Diclofenac, un medicament antiinflamatoriu folosit pe cale largă în tratamentul contra artritei", a declarat Vaibhav Shinde de la Poona College of Pharmacy din India, coordonatorul acestui studiu.
Spre deosebire de Diclofenac şi de celelalte medicamente din grupa acestuia, frunzele proaspete de busuioc nu produc efecte secundare, precum iritarea mucoasei gastro-intestinale, arsuri şi dureri stomacale. Aceste simptome reprezintă o problemă majoră pentru pacienţii suferind de artrită care trebuie să ia zilnic aceste medicamente.
Diferite varietăţi de busuioc au fost folosite de multe secole în medicina tradiţională din India şi din Europa. Consumată sub forma unei infuzii herbale sau prin adăugarea frunzelor pe alimente sau în salate, această plantă a fost folosită pentru a trata diverse boli inflamatorii, precum bronşita, astmul, maladiile de piele sau artrita.
Busuiocul poate preveni, totodată, apariţia diabetului, prin reducerea concentraţiei de glucoză din sânge.
Oamenii de ştiinţă au încercat să identifice molecula care face ca busuiocul să aibă un efect terapeutic atât de eficient.
"Studiul nostru indică faptul că eugenolul, uleiul care îi conferă busuiocului acea aromă distinctă, reprezintă molecula activă care produce efectul antiinflamatoriu", a explicat Vaibhav Shinde.
O pastilă care să conţină extract de busuioc nu există deocamdată pe piaţă, însă o cantitate mărită de busuioc în dieta zilnică ar putea avea un efect antiinflamatoriu sporit. Acest efect depinde însă şi de tipul de busuioc folosit în alimentaţie.
Busuiocul folosit în acest studiu este cultivat în special în India şi în Asia de Sud-Est, unde este folosit în medicina de tip ayurvedic şi pentru a condimenta diverse preparate culinare.
Frunzele acestei plante sunt mai mici decât cele ale varietăţii europene - Ocimum basilicum sau busuiocul dulce - iar aroma lor este mai puternică, având o concentraţie mai mare de eugenol.
"Busuiocul dulce conţine şi el eugenol, însă nu în aceeaşi concentraţie", a explicat Susi Kaiser, specialist în medicină herbală de la Universitatea Westminster din Marea Britanie.