Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Numărul cazurilor de obezitate la şcolari, mai ales în învăţământul primar, s-a dublat în ultimii opt ani, din cauza stilului de viaţă nesănătos al micuţilor, potrivit unui studiu al Institutului de Sănătate Publică (ISP) Bucureşti - Compartimentul de Igienă a Copiilor şi Tinerilor.
"În România datele examenelor medicale de bilanţ efectuate în unităţile de învăţământ la clasele I, IV, VIII, XII, prelucrate şi interpretate la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Compartimentul de Igiena Copiilor şi Tinerilor, au pus în evidenţă o creştere a prevalenţei obezităţii neendocrine, prevalenţă care s-a dublat în ultimii opt ani", a anunţat semnatarul raportului, conferenţiar doctor Aurelia Cordeanu, medic primar igienă, cercetător ştiinţific şi şef al compartimentului.
Stilul de viaţă nesănătos, principala cauză
Pe grupe de vârstă se constată o creştere mai accentuată a obezităţii la copiii din învăţământul primar. Astfel dacă în 2001, în clasa a IV-a, obezitatea neendocrină a fost de 1,6%, în 2008 a ajuns la 3,6%. La clasa a VIII-a prevalenţa obsezităţii a fost de 1,7% în 2001 pentru ca şapte ani mai târziu să crească la 3,4%, iar în clasa a XIIa, ponderea obezităţii a crescut de la 1,4% în 2001 la 2,8% în 2008.
Autorul studiului spune că, între factorii etiologici ai obezităţii se regăseşte stilul de viaţă nesănătos, concretizat printr-un orar al meselor modificat, adică micuţii mănâncă de două ori pe zi sau numai odată.
"Majoritatea copiilor obezi servesc mai multe gustări pe parcursul unei zile, constând în dulciuri, minuturi, snacks-uri şi, rareori, consumă fructe. În alimentaţia copiilor şi adolescenţilor supraponderali şi obezi se regăseşte de mai multe ori pe zi consumul de produse fast-food, dulciuri, băuturi răcoritoare carbogazoase. Astfel că, în structurarea regimului de activitate şi odihnă, sunt prezenţi numeroşi factori de risc, dintre care cei mai importanţi vizează regimul alimentar dezechilibrat, cu consum crescut de alimente hipercalorice, activitatea fizică redusă, sedentarismul şi durata insuficientă a somnului", a mai spus medicul.
Impact major asupra sănătăţii fizice şi psihice
Obezitatea apărută la copii şi adolescenţi are un impact deosebit asupra stării de sănătate, atât fizică cât şi psihică. Un alt factor important al impactului pe sănătate este faptul că gradul de obezitate din copilărie influenţează gradul de obezitate de la maturitate, cu tot "cortegiul" de fenomene negative şi complicaţii ale acesteia la vârsta adultă.
Copiii supraponderali sau obezi au mai multe şanse să rămână obezi ca adolescenţi decât copiii cu greutate normală. Tot astfel, cu cât un copil se menţine obez odată cu înaintarea în vârstă, cu atât mai mari sunt şansele ca el să devină un adult obez, se precizează în studiul realizat ISP.
Adolescenţa, în mod special, pare să fie o perioadă sensibilă pentru apariţia obezităţii. În jur de 80 la sută din adolescenţii obezi devin adulţi obezi, totuşi riscul ca un copil obez să devină un adult obez este mai puţin evident.
Consecinţele imediate ale supraponderalitaţii în timpul copilăriei şi adolescenţei sunt de natura psiho-socială.
Complexe de inferioritate
"Copiii obezi nu au încredere în ei şi sunt nemultumiţi în ceea ce priveşte aspectul lor fizic. De cele mai multe ori, copiii şi adolescenţii obezi prezintă complexe de inferioritate, autostimă relativ scăzută sau fluctuantă, adesea aceste comportamente fiind determinate şi accentuate de anturaj, prin ironii, porecle etc. Pentru copiii obezi, îndepărtarea de la jocuri este şi ea o formă de stigmatizare socială deşi, adeseori, persoanele obeze devin adevăraţi confidenţi de încredere, situaţi în umbra unor persoane normoponderale pe care le invidiază în secret. De asemenea copiii şi adolescenţii obezi sunt mai predispuşi să aibă rezultate slabe la învăţătură, să aibă perspective mai reduse în găsirea unui loc de muncă, să fie izolaţi social", potrivit studiului.
Cercetările au arătat că acei copii care suferă de obezitate consideră că această boală este un handicap fizic mai mare decât pierderea unui picior.
Alte riscuri pentru sănătate
Pe lângă impactul psihic, printre problemele de sănătate cu care se pot confrunta copiii şi adolescenţii obezi se numără: diabet tip II, cardiopatie, pancreatită, afecţiuni ale ficatului, afecţiuni osteoarticulare, probleme ortopedice (legate de structura piciorului), probleme respiratorii cum ar fi obturarea căilor respiratorii superioare şi restrângerea excursiilor costale, ceea ce conduce la apnee în timpul somnului, reflux esofagian, calculi biliari, disfuncţii ale stomacului, disfuncţii în alimentaţie, cum ar fi bulimia.
Excesul de greutate acumulat în jurul taliei la copiii şi adolescenţii obezi poate, de asemenea, să crească riscul apariţiei unor probleme cardiovasculare şi a hipertensiunii, toleranţă anormală la glucoză (ce conduce la diabet) şi creşteri ale colesterolului.
Afecţiune cu tendinţa spre epidemie mondială
OMS descrie obezitatea ca o afecţiune în creştere îmbrăcând aspectul unei epidemii mondiale care reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. Tulburare de nutriţie cronică, obezitatea este în creştere în ţările industrializate, dar şi în ţările în curs de industrializare. În Europa prevalenţa obezităţii la copii este de 16-20 la sută, cu extreme de zece la sută în ţările scandinave şi de 30 la sută în fosta RDG.
În Marea Britanie, copiii supraponderali reprezintă 22 la sută din copiii în vârstă de 6 ani şi 31 la sută dintre cei de 15 ani. În SUA copiii supraponderali reprezintă 27 la sută dintre cei în vârstă de 6 ani şi 11 ani şi 22 la sută dintre cei de 12 şi 18 ani.
În Statele Unite ale Americii prevalenţa a crescut în ultimii 25 de ani de 2,3-3,3 ori, iar în Anglia de 2-2,8 ori în ultimii zece ani, a precizat şeful Compartimentului de Igiena Copiilor şi Tinerilor din ISP Bucureşti.
