Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Campania de informare pentru prevenirea prin vaccinare a cancerului de col uterin, lansată de Ministerul Sănătăţii în luna iunie, riscă să se transforme într-un alt fiasco, cred medicii de familie suceveni, care spun că noua strategie a Ministerului Sănătăţii, ce porneşte de la deficienţele programului din 2008 – informaţie insuficientă sau neadecvată – nu este cu mult diferită de cea anterioară.
Doctorii apreciază că acţiunea de instruire a cadrelor medicale este anemică, iar timpul scurt care a mai rămas nu permite discuţii pe larg cu profesorii şi organizarea de întâlniri în şcoli cu părinţii, pentru a le asigura acestora cât mai multe informaţii corecte şi complete, care să-i ajute să decidă în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii copilelor.
În 2009, strategie greşit concepută şi ineficient pusă în practică
„Suntem într-o stare de pasivitate care nu rimează cu scopul acţiunii. Suntem la finele lunii august, iar Direcţia de Sănătate Publică a comunicat că nu a primit nici un fel de instrucţiuni de la Bucureşti. Medicii de familie, dar numai cei din rural, au fost chemaţi până acum la o singură şedinţă, în cadrul căreia li s-au împărţit câteva broşuri, şi alea insuficiente. În şcoli nu s-a făcut nimic, iar îndată începe noul an şcolar. Nu văd în ce măsură ar putea să se organizeze medicii şcolari pentru a discuta cu părinţii. Îi vor pune, din nou, să semneze în necunoştinţă de cauză”, afirmă dr. Irina Badrajan, secretarul Asociaţiei Medicilor de Medicină Generală.
Medicul este de părere că tehnica door-to-door pentru campania de informare privind vaccinarea anti HPV (virusul responsabil de apariţia cancerului de col uterin), adoptată de Ion Bazac, şi care presupune ca specialiştii să se adreseze direct părinţilor, trebuia cât de cât popularizată în rândul populaţiei, prin canalele media, astfel încât oamenii să ştie că aceasta există şi să aibă când să se informeze şi singuri.
Rateul campaniei din 2008, cauzat de proasta informare a părinţilor
Irina Badrajan estimează că, în lipsa unei informări corecte şi la timp, părinţii vor respinge pentru a doua oară vaccinul, iar scopul medical al acţiunii va fi compromis, subliniind că rezultatul va fi dezastruos şi din punct de vedere financiar, în condiţiile în care dozele cu ser sunt valabile doar până în 2011.
Ea preconizează din octombrie un adevărat haos, şi asta întrucât vaccinarea anti HPV se va suprapune cu cea pentru gripa sezonieră şi gripa nouă (porcină).
„Va fi un volum imens de muncă, ca să nu mai vorbim de faptul că între administrarea celor trei vaccinuri trebuie lăsat să treacă un anumit interval”, punctează secretarul Asociaţiei Medicilor de Medicină Generală.
Proasta informare a populaţiei şi dinamica acesteia sunt principalele motive pentru care campania de vaccinare din 2008 nu a prins la suceveni. Programul viza imunizarea fetiţelor de 11 ani, dar din cele 4.430 de copile, doar 49 au primit serul cu acordul părinţilor.
Spre deosebire de campania precedentă, când au fost vizate elevele de clasa a IV-a, actualul proiect priveşte fetele din anii VI şi VII de studiu din învăţământul preuniversitar, respectiv 12 - 14 ani.
Vaccinarea, singura metodă de prevenire a cancerului de col uterin
Cancerul de col uterin se situează pe locul doi ca frecvenţă în lume în rândul femeilor şi ocupă locul trei ca mortalitate prin cancer la femei după cancerul de sân şi cel pulmonar. În Europa, la fiecare 18 minute o femeie moare din această cauză. Anual se depistează aproximativ 500.000 de cazuri noi de cancer de col uterin, din care 30% la femei cu vârste cuprinse între 15 şi 44 ani.
În România se înregistrează cea mai ridicată mortalitate prin cancer de col uterin din Europa, anual fiind depistate 3.000 de cazuri noi. Numărul pacientelor diagnosticate şi rămase în evidenţă din anul anterior atinge cifra de 40.000.
Prevenirea cancerului de col uterin se poate face numai prin vaccinare. Imunizarea completă constă în trei doze de vaccin administrate la anumite intervale. Cea mai frecventă reacţie adversă post vaccinare a fost durerea la locul administrării, alte efecte nedorite precum durerile de cap, greaţa, vărsăturile, durerile musculare, fiind semnalate mai rar.
