Aptitudinile pentru limbile străine, benefice împotriva maladiei Alzheimer

Persoanele care manifestă în tinereţe aptitudini pentru limbile străine au şanse mai mari să îşi păstreze luciditatea şi la vârsta a treia, chiar dacă în creierele lor se vor produce anomalii de tipul maladiei Alzheimer, potrivit unui studiu publicat în revista Neurology, informează Reuters.
Acest studiu, realizat în urma autopsiilor efectuate pe 38 de creiere ce au aparţinut unor călugăriţe, susţin că celulele cerebrale rămase valide s-au mărit considerabil, pentru a suplini pierderile de memorie, potrivit coautorului Juan C. Troncoso de la Universitatea John Hopkins din Baltimore.
Oamenii de ştiinţă s-au întrebat multă vreme de ce persoanele care prezintă plăci ateromatoase la nivelul creierului, specifice maladiei Alzheimer, îşi păstrează facultăţile mintale de-a lungul întregii lor vieţi. Juan C. Troncoso a denumit această boală "maladia Alzheimer asimptomatică".
Două studii precedente, efectuate pe participanţii decedaţi ai programului Baltimore Longitudinal Study of Aging, în majoritate bărbaţi, au relevat faptul că persoanele cu maladia Alzheimer asimptomatică aveau celule cerebrale mai mare în multe zone ale creierului, dar şi structuri celulare mai mari (nuclee şi nucleoli), comparativ cu persoanele care sufereau de degenerări cerebrale de nivel mediu.
Pentru a verifica această descoperire pe o populaţie complet diferită, echipa medicilor condusă de Juan C. Troncoso a examinat creierele a 38 de călugăriţe catolice. Zece dintre acestea sufereau de maladia Alzheimer asimptomatică în momentul decesului, cinci dintre ele prezentau degenerări cerebrale de nivel mediu, zece dintre ele sufereau de maladia Alzheimer, iar alte 13 nu prezentau probleme cognitive şi nici leziuni cerebrale, alcătuind astfel "grupul de control" de care aveau nevoie oamenii de ştiinţă.
Cercetătorii au aflat că femeile suferind de maladia Alzheimer asimptomatică prezentau într-adevăr neuroni, nuclee şi nucleoli mai mari comparativ cu pacientele suferind de degenerări cerebrale medii, iar celulele din creierele femeilor suferind de maladia Alzheimer s-au micşorat faţă de celulele din creierele femeilor din grupul de control.
Cercetătorii au putut să citească textele pe care 14 dintre aceste femei le-au scris în adolescenţă, în perioada în care s-au călugărit. Ei au analizat "densitatea ideilor", numărul mediu de idei exprimate la fiecare 10 cuvinte, dar şi complexitatea gramaticală a frazelor scrise.
Scrierile din tinereţe a opt femei din grupul de control prezintă o "densitate a ideilor" mult mai mare decât textele scrise de şase dintre femei care sufereau fie de Alzheimer, fie de tulburări cognitive de intensitate medie. Nu a fost relevată însă nicio diferenţă între cele două grupuri, în privinţa complexităţii gramaticale a frazelor.
Potrivit cercetătorilor, creierul uman poate să se adapteze şi să se modifice - fenoment cunoscut sub numele de "plasticitate" - şi la indivizii în vârstă de 80 de ani sau chiar 90 de ani. Este posibil ca neuronii să se mărească pentru a compensa distrugerile cerebrale cauzate de proteinele toxice care provoacă maladia Alzheimer, iar nucleele şi nucleolii celulari ar putea să se mărească pentru a produce mai mult ADN şi ARN, necesar reparării zonelor cerebrale afectate.