Ciroza hepatică reprezintă stadiul final, ireversibil, al oricărei afecţiuni hepatice cronice şi se caracterizează prin distrugerea arhitecturii hepatice normale şi înlocuirea ţesutului hepatic cu ţesut fibros dispus în noduli de regenerare. Este una dintre cele mai frecvente afecţiuni digestive şi reprezintă o importantă cauză de morbiditate şi mortalitate la nivel mondial, România ocupând, din păcate, un loc fruntaş într-un asemenea clasament european.
Cauzele cele mai importante sunt virusurile hepatice B, C, D şi consumul excesiv de alcool. Clinic, există două stadii majore ale bolii: stadiul compensat, în care pacientul poate să fie asimptomatic şi stadiul decompensat în care apar semnele şi simptomele tipice ale bolii: ascită, icter, steluţe vasculare, astenie fizică, diverse modificări la nivelul fanerelor şi tegumentelor, hepatomegalie, splenomegalie, tulburări neurologice şi de dinamică sexuală. Boala poate determina complicaţii grave care ameninţă viaţa pacientului: sângerări importante (cea mai severă este hemoragia din varicele esofagiene), encefalopatia hepatică (eventual comă), cancerul hepatic, infecţii (sepsis, infecţia lichidului de ascită), sindrom hepato-renal (insuficienţă hepatică şi renală), tromboză de venă portă sau sindrom hepato-pulmonar.
Diagnosticul se stabileşte prin examen clinic coroborat cu probe de laborator, ecografie abdominală şi endoscopie digestivă superioară (obligatorie pentru identificarea varicelor esofagiene şi prevenirea hemoragiilor variceale care sunt una din principalele cauze de deces). Computer tomografia nu este necesară pentru diagnosticul cirozei, dar poate fi utilă pentru depistarea unor complicaţii: cancerul hepatic sau tromboza de venă portă. Diagnosticul de certitudine se stabileşte teoretic prin biopsie hepatică, dar, în general, această manevră invazivă nu mai este necesară sau este contraindicată (în stadiile decompensate). În ultimii 2 ani, au apărut şi metode non-invazive care pot înlocui în mare măsură puncţia biopsie hepatică pentru stabilirea gradului de fibroză: elastografia hepatică (Fibroscan – disponibil în Iaşi) sau teste de laborator (Fibrotest, Fibromax etc.). Este important ca diagnosticul bolii să fie stabilit de un specialist cu experienţă care să recomande un tratament corect şi un protocol de supraveghere corect care să prevină sau să întârzie apariţia complicaţiilor.
Există tratament? Da şi nu. Cea mai importantă terapie este eliminarea cauzei; pentru alcool: abstinenţă, pentru virusurile hepatice: tratament antiviral recomandat de gastroenterolog. Din păcate, există multiple cazuri avansate în care aceste terapii nu mai pot fi aplicate. În aceste situaţii, medicul specialist în colaborare cu medicul de familie vor recomanda un regim igieno-dietetic adecvat asociat cu tratament specific pentru complicaţiile care apar în cursul bolii. Pacienţii cu ciroză hepatică necesită o supraveghere strictă care să întârzie evoluţia bolii şi apariţia complicaţiilor grave.
Există şi date optimiste: informaţii foarte recente sugerează că, la anumiţi pacienţi, ciroza hepatică poate fi reversibilă (vindecată) în stadiile iniţiale, dar sunt necesare studii viitoare care să confirme acest aspect.

Dr. Cătălin SFARTI
Medic specialist gastroenterolog
Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi
Tel. 0729290956

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ciroza hepatică - poate fi vindecată?.

Comentarii