Helicobacter pylori (H. pylori) este o bacterie în formă de spirală care trăieşte în stomac şi duoden. Infecţia este extrem de răspândită la nivel mondial, afectând peste jumătate din populaţia globului. Dacă, în ţările dezvoltate, frecvenţa infecţiei a scăzut la circa 20-30%, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre ţări precum România, unde prevalenţa sa este estimată la circa 60%.

Când şi cum se produce infecţia? Majoritatea persoanelor se infectează în primii 10 de ani de viaţă, modul de infectare fiind fecal-orală (igiena precară, apa şi alimentele contaminate) sau oral-orală (prin salivă).

Care sunt consecinţele infecţiei? Frecvent, pacienţii care au gastrită cu H. pylori nu prezintă simptome. Există însă un număr important de cazuri în care aceste persoane pot avea diverse acuze: dureri sau disconfort abdominal, balonare, inapetenţă, greţuri, vărsături sau senzaţie de plenitudine abdominală după ingestia unei cantităţi mici de alimente. Cele mai periculoase sunt situaţiile când infecţia evoluează ani de zile fără simptome şi ajunge să determine afecţiuni serioase: ulcer gastric, CANCER GASTRIC (risc de apariţie de 6 ori mai mare la pacienţii infectaţi), ulcer duodenal (90% au H. pylori şi trebuie trataţi) sau limfom gastric. Există şi alte afecţiuni în care se discută implicarea H. pylori: acneea rozacee, halitoza cronică (miros urât al gurii), purpură trombocitopenică.

Există multiple metode de diagnosticare a infecţiei cu H. pylori: teste noninvazive: serologice, respiratorii şi din materii fecale şi teste invazive: necesită endoscopie digestivă. În România, cel mai folosit este testul serologic care este util pentru diagnosticul iniţial (acurateţe de 90%), dar NU TREBUIE FOLOSIT NICIODATĂ pentru controlul vindecării infecţiei cu H. pylori. În acest scop, pot fi folosite testele respiratorii, fecale şi endoscopice.

Cine trebuie testat pentru H. pylori? În primul rând, pacienţii cu ulcer gastric sau duodenal sau cu gastroduodenită, dar şi persoanele cu sindrom dispeptic non-ulceros (dispepsie = digestie dificilă) sau cele care au rude cu cancer gastric. Trebuie menţionat un aspect important: pacienţii care au simptome sugestive de ulcer şi au sub 45 de ani pot fi testaţi doar pentru H. pylori şi trataţi, dar cei peste 45 de ani (cu acuze recente) trebuie îndrumaţi întâi spre medicul gastroenterolog pentru endoscopie digestivă în vederea excluderii unui eventual cancer gastric!

Oricine este diagnosticat cu infecţie cu H. pylori trebuie tratat! Terapia scade riscul de apariţie şi de sângerare a ulcerului şi, mai ales, reduce riscul de dezvoltare a unui cancer gastric. Tratamentul corect administrat este eficace cu o rată de vindecare între 80-95%. Este foarte important ca acesta să fie corect recomandat, de către gastroenterolog sau medicul de familie (întâlnim încă situaţii de pacienţi trataţi cu scheme şi doze incorecte sau pe o durată prea lungă: peste 14 zile) şi trebuie urmat întocmai de către pacient. Se recomandă controlul vindecării la 1-3 luni după tratament.       

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Helicobacter pylori - bacteria secolului XXI?.

Comentarii