Homeopatia reprezintă o disciplină în sine. Având în vedere că ea se ocupă în mod sistematic cu prevenirea şi vindecarea bolilor, putem spune că este o disciplină medicală. Dacă doriţi, este o medicină generală, pentru că poate aborda probleme din orice specialitate.

În continuare, voi încerca să explic principiul care stă la baza homeopatiei, şi anume principiul similarităţii. Pentru aceasta, o să presupun că avem de a face cu două persoane bolnave, ale căror afecţiuni sunt aparent foarte asemănătoare, însă ele se produc din cauze diferite: una este, de exemplu, o infecţie, iar cealaltă o intoxicaţie. Aparent paradoxal, pot trata infecţia cu ajutorul substanţei ce a afectat pacientul intoxicat, deoarece semnele de boală sunt foarte asemănătoare. Voi administra toxicul în doze ce nu pot fi periculoase, şi într-un mod ce va fi benefic sănătăţii, adică voi dilua foarte mult substanţa şi o voi supune în acelaşi timp la un proces numit dinamizare, prin intermediul căruia informaţia materiei de bază se transmite moleculelor de apă în care se face diluţia. Continuând acest proces, la un moment dat remediul nu mai conţine decât informaţia necesară tratamentului, şi astfel nu poate polua chimic organismul, cu alte cuvinte nu poate avea efecte adverse.

Dacă urmăriţi ce se întâmplă, esenţa fenomenului este foarte asemănătoare zicalei  cui pe cui se scoate. Homeopaţii spun despre abordarea lor că este una holistică, şi de asemenea, că tratează cât mai aproape de cauza bolii şi nu numai simptomele acesteia. Holistic înseamnă în totalitate. Nu poţi înţelege boala decât privind organismul în totalitatea lui. Grav este că, nefăcând aceasta, nu poţi trata corect. Toate organele şi sistemele sunt legate funcţional între ele, depinzând unele de celelalte, şi nu pot fi înţelese decât împreună. Când ingerezi o substanţă activă, ea are efecte directe sau indirecte în tot corpul, inclusiv asupra proceselor de natură psihologică, deoarece există o legătură permanentă între afecte şi diversele organe. Substanţa ingerată influenţează global, având tendinţa de a te transforma într-un om potenţial diferit faţă de cel anterior, cum de altfel acţionează şi boala. Este ca şi cum ai avea de-a face cu un personaj de teatru, care are psihism, fizic şi boli asociate.

În viaţa de zi cu zi, la cabinetul medical, vin oameni ce doresc vindecare. Ne amintim, dedus din raţionamentele de mai sus, că diagnosticul homeopatic constă în a face paralela dintre tabloul clinic al omului bolnav şi tabloul acestui personaj, de fapt reprezentarea remediului homeopatic, ce şi-a dobândit simptomele tocmai pentru că a consumat o anumită substanţă. Sunt studiate în prezent peste patru mii de astfel de remedii, de unde şi posibilitatea de a individualiza foarte mult fiecare caz. Homeopatia cuprinde cel mai mare număr de tipologii diferite, foarte complete şi frumos clasificate.

Mult timp nu am vrut să practic această disciplină, deoarece mi s-a părut anarhică, în măsura în care nu trebuie, ca şi raţionament medical, decât să potrivesc simptomele unui om venit de pe stradă, cu unul din cele patru mii şi ceva de tablouri clinice de remediu, fără nici un alt criteriu suplimentar. Aşa credeam eu atunci. Nu înţelegeam cum poţi crea o doctrină coerentă pornind de la principiul similitudinii, care să fie capabilă să-ţi explice cauzalităţi sau mecanisme de producere ale bolilor. Ulterior mi-am dat seama că, în pofida imensei complexităţi a organismului uman, fiecare dintre noi nu are decât un număr relativ redus de reacţii posibile în faţa diverselor cauze de boală.

Cu alte cuvinte, se pot găsi similarităţi între efectele unei substanţe asupra organismului, şi mecanismele declanşate în cadrul producerii unei boli oarecare. Astfel, se creează o legătură logică între patologia rezultată în urma contactului cu o materie şi ceea ce se întâmplă în interiorul nostru în cadrul unei anumite boli, ca şi cum aceste procese reprezintă un trunchi comun.

 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Homeopatia - foarte scurtă introducere.

Comentarii