Aspirina este considerată de mii de ani ca fiind un fel de medicament minune, fiind folosită de mai toate popoarele pentru tratamentul unor afecţiuni diverse. Vechii greci, de exemplu, foloseau aspirina chiar în forma sa naturală, adică substanţa extrasă direct din scoarţa de salcie.

Aspirina este cel mai cunoscut remediu pentru dureri de cap şi cel mai bun medicament antiinflamator, iar studiile de specialitate arată că este foarte eficientă şi în prevenirea atacurilor de cord şi a atacurilor cerebrale. În prezent se desfăşoară mai multe experimente, aflate încă în stadii incipiente, prin care se intenţionează să se demonstreze că aspirina poate chiar preveni apariţia unor forme de cancer. Cu toate acestea, medicii nu le recomandă pacienţilor să ia aspirină pentru a se feri de cancer, pentru că există posibilitatea ca riscurile unui astfel de tratament preventiv să fie mai mari decât beneficiile.

 

Medicament minune, dar cu precauţie

Oricum ar fi, mulţi se întreabă de ce să nu ia câte o aspirină în fiecare zi, ţinând cont de faptul că este un medicament minune, care tratează atât de multe boli şi care, în plus, are şi un efect de prevenţie. Medicii spun că nevoia de a lua aspirină în fiecare zi variază de la pacient la pacient şi depinde de gradul de risc al survenirii unui infarct sau al unui atac cerebral. Prin urmare, o persoană care a trecut deja printr-o astfel de experienţă medicală, are şanse destul de mari să i se recomande un tratament cu aspirină, cu scopul de a preveni un alt atac.

Dacă pacientul nu a suferit un infarct sau un atac cerebral, dar este supus anumitor factori de risc, atunci este posibil să îi fie prescrisă o anumită doză de aspirină în fiecare zi. Fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială, nivelul ridicat de colesterol sau antecedente de infarct în istoricul medical al familiei sunt doar câţiva dintre aceşti factori de risc.

 

Eficienţe dovedite

Un studiu efectuat în legătură cu efectele terapeutice ale aspirinei a demonstrat faptul că acest medicament este foarte eficient în prevenirea primului atac cerebral în cazul femeilor şi în prevenirea primului infarct în cazul bărbaţilor. Până la vârsta de 65 de ani, bărbaţii sunt supuşi unui risc mai mare de a suferi un atac de cord, în comparaţie cu femeile, însă riscurile înregistrate în cazul femeilor cresc după menopauză, când acestea sunt mai predispuse la atacuri cerebrale.

Asociaţiile mondiale pentru cardiologie recomandă ca doza zilnică de aspirină să fie situată între 75 mg şi 162 mg, dar atrag atenţia că şi aceste doze mici pot antrena anumite riscuri şi efecte secundare. Printre acestea se numără apariţia ulcerului stomacal, apariţia unui ţiuit în urechi sau pierderea auzului, dar şi anumite reacţii alergice care pot fi chiar grave.

În plus, trebuie să luaţi în considerare faptul că aspirina poate reacţiona cu alte medicamente pe care le luaţi. De exemplu, ibuprofenul poate bloca efectele aspirinei, aşa că nu este recomandaţi să luaţi aceste două pastile deodată. La fel de bine trebuie să ţineţi cont de faptul că aspirina interacţionează cu medicamentele pentru subţierea sângelui, amplificând efectele acestora din urmă şi provocând complicaţii. Dacă luaţi zilnic aspirină este recomandat să consultaţi medicul înainte de orice intervenţie chirurgicală, chiar şi stomatologică, pentru că riscaţi să sângeraţi excesiv în timpul operaţiei. În plus, tratamentul zilnic cu aspirină nu este compatibil cu consumul de alcool.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Aspirina cea de toate zilele.

Comentarii