Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Persoanelor predispuse la somnambulism li se recomandă să îşi organizeze şi să respecte un program strict de somn, pentru a evita plimbările nocturne nedorite.
Somnambulismul este o tulburare din cauza căreia persoana afectată se implică, în timp ce doarme, în activităţi pe care le execută în mod normal în timpul zilei, cum ar fi plimbatul sau aranjatul lucrurilor prin casă. Această tulburare afectează aproximativ patru la sută dintre adulţi şi poate cauza confuzie mentală şi amnezie în rândul somnambulilor, care, în momentul plimbărilor nocturne, nu ştiu foarte bine unde se află sau de ce.
Câţiva cercetători din cadrul Universităţii din Montreal au ajuns la concluzia că lipsa somnului poate spori efectele acestei tulburări. Oamenii de ştiinţă le recomandă persoanelor predispuse la somnambulism să respecte cu stricteţe programul de odihnă.
Subiecţii care au participat la studiul făcut de cercetătorii canadieni au fost de acord să le fie monitorizat somnul pe durata nopţii, într-o evaluare iniţială. În următoarea etapă, aceiaşi pacienţi au fost ţinuţi treji o noapte şi supravegheaţi. După 25 de ore li s-a permis să îşi recupereze somnul pierdut. Pacienţii au fost înregistraţi pe suport video când au dormit, acest lucru permiţându-le cercetătorilor să le evalueze comportamentele în funcţie de complexitatea acţiunilor făcute în timpul somnului (de la jucatul cu cearşafuri până la încercarea de a coborî din pat). Rezultatele au fost remarcabile: în timpul somnului obişnuit, numai în cazul a 20 de pacienţi s-au înregistrat 32 de „episoade” de somnambulism, în timp ce, în timpul somnului de recuperare, 90 la sută dintre subiecţi au avut în total 92 de „episoade” de somnambulism. S-a ajuns la concluzia că somnambulii întâmpină mari probleme în a trece în diferite stadii de somn.
Cercetătorii canadieni consideră că rezultatele susţin teoria potrivit căreia somnambulismul poate fi investigat şi diagnosticat cu ajutorul unor metode obiective.
