Descoperirea unui nou mecanism utilizat de o bacterie pentru a infecta numeroase specii de plante ar putea sta la baza conceperii unor noi medicamente anti-cancer, potrivit unui studiu publicat joi, în revista ştiinţifică Nature, informează AFP.

Robert Dudler, de la Universitatea din Zurich, Elveţia, şi colegii săi au identificat un factor virulent la această bacterie, numită "Pseudomonas syringae pv. syringae (Pss)", responsabilă de apariţia unei mari varietăţi de boli ale plantelor, precum petele brune de pe fasolea obişnuită.

Tulpinile mutante ale bacteriilor devenite incapabile să secrete acest factor virulent, siringolina A, au o capacitate redusă de a infecta plantele şi de a se dezvolta.

Cercetătorii au descoperit că siringolina A acţionează ca inhibitor de proteazom, elemente ale celulei însărcinate să distrugă proteinele nedorite. Inhibitorii de proteazom constituie o clasă promiţătoare de agenţi anti-tumorali, potrivit autorilor studiului.

Descoperirea noilor inhibitori de proteazom naturali, cărora cercetătorii le-au dat numele de sirbactine, ar putea avea implicaţii în dezvoltarea medicamentelor anti-cancer, spun autorii.

Aceştia indică faptul că şi alte bacterii, dintre care unele patogene pentru om, ar fi capabile să producă inhibitori din clasa sirbactine.

Ar fi, astfel, cazul agentului melioidozei, bacteria Burkholderia pseumallei sau bacilul lui Whitmore, de la numele celui care l-a descris, în 1912. Bacilul lui Whitmore este considerat o armă potenţial biologică. Transmisă pe cale aeriană sau cutanată, melioidoza este o gravă infecţie cu mortalitate ridicată. Endemică în Asia, frecvenţa bolii a crescut după tsunami-ul produs în 2004.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Noi piste pentru un medicament anti-cancer.

Comentarii