Cercetătorii au descoperit că există o legătură directă între inflamarea din jurul depozitelor adipoase care se formează pe organele din abdomen şi ateroscleroză, procesul de îngroşare a arterelor care provoacă infarct şi accidente cerebrale.

Studiul, coordonat de profesorul Daniel Eitzman, de la Centrul cardiovascular din cadrul Universităţii din Michigan, a mai scos la iveală faptul că o clasă de medicamente prescrise în mod obişnuit diabeticilor poate reduce inflamarea, o reacţie anormală apărută atunci când organismul îşi atacă propriile ţesuturi, şi împiedica îngroşarea arterelor.

Autorii studiului, publicat în revista Circulation, spun că această descoperire deschide noi căi în tratarea aterosclerozei. De asemenea, cercetătorii se gândesc că este posibil ca un simplu test de sânge să poată, într-o zi, semnala riscul de infarct înainte ca simptomele propriu-zise să apară.

Cercetătorii au descoperit această asociere din întâmplare, a declarat Eitzman. Ei studiau leptina, un hormon asociat cu apetitul, metabolismul şi fertilitatea. Cercetătorii transplantau celule cu grăsime prelevate de la cobai normali la cobai cărora le lipsea leptina. Lipsa leptinei din organism provoacă apariţia obezităţii şi infertilităţii.

După operaţia de transplant a fost stimulată producţia de leptină, fapt care a dus la reducerea obezităţii şi infertilităţii, dar, în acelaşi timp, a apărut o inflamare cronică în jurul grupurilor de celule adipoase transplantate.

„Am mers mai departe cu transplantul adipos”, a spus Eitzman. „Am descoperit că transplanturile au produs inflamare cronică similară celei care apare la persoanele cu obezitate severă”, a mai spus acesta.

După ce au luat în calcul ceilalţi factori de risc, precum excesul alimentar şi diabetul, cercetătorii au stabilit că inflamarea a apărut din cauza acestor ţesuturi adipoase.

În cursul experimentelor, cercetătorii au descoperit că şoarecii care au primit transplant de celule adipoase în zona abdominală au dezvoltat mai repede o formă de ateroscleroză faţă de cei care au primit transplant subcutanat sau cei care au primit un placebo.

Cercetătorii au putut tratat cobaii cu pioglitazon, un medicament din clasa tiazolidindionelor (TZD) prescris în mod normal diabeticilor. Specialiştii vor să testeze şi o altă clasă de medicamente, statinele, care pot reduce inflamarea, pentru a vedea dacă au efect similar.

Până la testarea pe subiecţi umani, specialiştii recomandă reducerea greutăţii excesive prin dietă sănătoasă şi sport. Astfel va fi redusă nu numai greutatea generală, ci şi grăsimea abdominală, cea care influenţează apariţia aterosclerozei.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Grăsimea abdominală poate provoca un infarct.

Comentarii