Polenul, tonic general şi supliment alimentar de excepţie

În medie, polenul conţine 35 la sută proteine, 55 la sută glucide, 2 la sută acizi graşi şi 3 la sută minerale şi vitamine. Polenul este deosebit de bogat în vitaminele din complexul B, în special vitamina B12, alături de vitaminele A, C, D şi E. Conţine şi cantităţi semnificative de lecitină, beta-caroten şi seleniu. Este suficient de menţionat că, în polen se regăsesc 22 de aminoacizi, 27 de minerale şi 5.000 de enzime şi coenzime, pe care numai albina le poate secreta. Or, această combinaţie de elemente face din polen o sursă excelentă de antioxidanţi.

Foarte mulţi oameni consumă polen la recomandarea medicului. Unii îl consumă pentru combaterea anemiei, a insomniei, pentru tratarea afecţiunilor hepatice, fiind un apreciat regenerator hepatic, sau ca remediu ajutător în tratarea reumatismului. Ca tonic general sau ca supliment alimentar, polenul are proprietatea de a combate stările de oboseală şi de a regla tranzitul intestinal. În general, se iau câte 3 linguriţe/zi, câte una după fiecare masă, într-o cură de 15-20 de zile, dar doza poate creşte şi la 4-6 linguriţe/zi, în cure de 1-3 luni".

De menţionat că polenul nu este recomandat diabeticilor, celor care suferă de hipertrofie de prostată şi copiilor sub 3 ani.

Veninul de albine, cel mai eficient remediu contra reumatismului Tratamentul cu venin de albine se face injectabil dar s-a păstrat şi forma clasică: înţepătura de albină. Specialiştii spun că, prin înţepătura administrată direct în zonele afectate ale corpului, veninul are o eficacitate de 90 la sută, fără a exista pericol de intoxicare. Structura apitoxinei din veninul de albine activează o serie de structuri ale organismului uman şi fluxul de sânge către ţesuturile inflamate. Foarte multe persoane apelează la înţepăturile de albină pentru a scăpa de reumatism. Pentru aceasta, sînt necesare 10-15 şedinţe, care încep cu 3-4 înţepături localizate strict în regiunea afectată şi ajung până la 10-12, în funcţie de rezistenţa organismului. Pentru un număr mai mare de şedinţe sînt recomandate pauze.

Tot mai mulţi bolnavi de scleroză în plăci apelează la apitoxinoterapie. În acest caz, tratamentul este de durată, iar efectele nu se văd imediat. Conform unor studii de specialitate, efectele ar putea fi vizibile abia după 3.000 de înţepături.

Tratamentul cu apitoxină este contraindicat persoanelor alergice şi copiilor sub 14 ani. Pentru a testa reacţia organismului la veninul de albină se face o înţepătură în zona lombară şi, dacă suprafaţa care se înroşeşte nu depăşeşte 2-3 cm, tratamentul se poate aplica fără riscuri.

Sirop şi suc de ceapă cu miere

O ceapă mare se fierbe în 400 ml de apă, până apa scade la jumătate. După ce se răceşte, se adaugă 100 g de miere. Remediul este calmant, emolient şi bacteriostatic asupra mucoasei căilor respiratorii. Se ia câte o lingură, dimineaţa şi seara.

Pentru a obţine sucul de ceapă, se curăţă 1 kg de ceapă roşie, se spală şi se introduce în aparatul de stors fructe. Sucul obţinut se amestecă bine în 300 g de miere şi se păstrează la frigider. Se iau cîte 150 g/zi, cîte 50 g înaintea celor 3 mese principale, timp de o lună, cu o săptămână de pauză. Acţionează favorabil asupra circulaţiei sanguine, mai ales la membrele inferioare, ajutînd la ameliorarea varicelor. Nu se administrează la bolnavii cu diabet, gastrite, ulcere gastrice şi duodenale. Se păstrează maxim o săptămâna la frigider.

Tonic din aloe cu miere

De la o plantă de aloe mai mare de 3 ani, se aleg 750 g de frunze proaspete, care se spală, se toacă mărunt şi se pun într?un borcan. Se adaugă 1.250 g de miere şi se omogenizează, apoi se adaugă 500 ml suc de lămâi şi se amestecă din nou. Se acoperă şi se lasă la macerat, timp de 5 zile, într?un loc întunecos, răcoros şi uscat sau la frigider. Se păstrează la frigider maxim o săptămână. Se iau câte 3 linguri pe zi, câte una înaintea meselor principale, în cure de câte o lună de zile, cu o lună de pauză între ele, cît este nevoie.

Remediul este tonic general, stimulent asupra sistemului nervos şi endocrin. Este recomandat în astenie, în lipsa poftei de mâncare, convalescenţă după boli infecto?contagioase. Este contraindicat în diabet, obezitate, intoleranţe alergice.

Sirop de propolis

Într?un vas smălţuit, se pun 50 g de propolis şi se fierbe la foc mic în 200 ml de apă apa, pînă ce scade la jumătate. Lichidul se strecoară, se trece într?o sticlă unde se adaugă şi 50 g de miere şi se amestecă până la omogenizare. Se păstrează la rece. Remediul este bactericid, uşor antibiotic, antitusic, dezinfectant. Este indicat în toate bolile inflamatorii acute sau cronice ale căilor respiratorii – bronşite, traheobronşite, tuse spastică, bronşită asmatiformă, astm bronşic. Nu se dă la copii sub 2 ani, în hepatite toxice sau alergii la propolis şi polen, precum şi în diabet. Se păstrează la frigider cel mult 2 săptămâni, în vase de sticlă închise ermetic.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Câteva reţete, la îndemâna oricui, cu produse apicole II.

Comentarii