Tarhana cu legume

Aceste paste sunt complet diferite de ceea ce se numeşte ”tarhana” prin Banat şi Ardeal. Sunt nişte delicioase paste din aluat uşor fermentat, cu multe legume, fără ou, care se pot păstra fie uscate, fie congelate şi din care se pregăteşte foarte repede o ciorbă delicioasă, consistentă şi revigorantă. Ciorba tarhana pregătită cu aceste paste seamănă bine la gust cu preparatul turcesc cu acest nume, iar reţeta acestor paste de casă este, cel mai probabil, de inspiraţie turcească sau grecească.

Avem nevoie de:

1-2 ardei Kapia sau gogoşari roşii, 2 ardei iuţi, o ceapă mare, o cutie mică de pastă de tomate ( 70g), 200 g năut fiert din conservă, 400 ml iaurt natural, 4-5 căni făină de grâu, 100 ml ulei (preferabil de măsline), mentă uscată, praf de chimion şi sare după gust, opţional 2 căţei de usturoi.

Preparare:

Tocăm fin ardeii fără cotoare şi seminţe şi ceapa şi le punem la fiert la foc mic, acoperite parţial, pentru 20-30 de minute cu o cană de apă, uleiul, pasta de tomate, sare şi condimentele, usturoiul mărunţit, dacă folosim. Trebuie să se înmoaie bine toate. Între timp scoatem pieliţele de pe boabele de năut fiert, operaţiune ce se face uşor dacă prindem cu trei degete fiecare bob şi strângem uşor. Sfărâmăm boabele grosier cu o furculiţă şi adăugăm terciul în sosul de ardei chiar înainte de a închide sursa de căldură. Cât încă este călduţ totul, cu un mixer vertical sau în blender transformăm totul în pastă foarte fină. Lăsăm să se răcească de tot, amestecăm iaurtul în compoziţie şi 1-2 căni de făină, acoperim cu folie alimentară şi ţinem vasul la loc cald 3 zile. În acest timp aluatul va fermenta precum o maia şi trebuie bine amestecat o dată pe zi. După acest interval frământăm respectiva maia cu făină albă câtă e necesară ca să se formeze un aluat. Cantitatea diferă în funcţie de tipul de paste dorit. Dacă vrem tăieţei sau pătrăţele, aluatul trebuie să se poată întinde foaie de 2 mm, care se presară cu făină, se taie, se lasă 15 minute să se zvânte, se scutură de făină, se pun pastele în punguliţe şi se congelează. Dacă vrem tarhana clasică sau ”frecăţei”, adăugăm mai multă făină, ca să iasă un aluat tare, ce se poate da prin răzătoare. Radem aluatul într-un vas cu făină, amestecăm periodic bucăţelele cu făină, ca să nu se lipească, apoi le răsfirăm pe tăvi cu hârtie şi le uscăm la temperatura camerei sau în cuptorul abia călduţ, ca pe tăieţeii de casă obişnuiţi. Pastele bine uscate le păstrăm în borcan cu capac, la rece, şi pot fi folosite chiar şi după un an dacă au fost păstrate corect şi bine uscate. Procedeul pare laborios, dar în realitate nu e mai complicat decât pregătirea unor tăiţei de casă obişnuiţi. Pentru a pregăti din ei ciorba tarhana, dizolvăm puţină pastă de tomate  cu un litru de supă de pui (poate fi şi din cubuleţe din comerţ), iar când fierbe punem o cană de paste (dacă folosim uscate, le hidratăm prealabil 30 de minute cu supă sau apă călduţă). Pastele fierb destul de repede şi trebuie să avem grijă să nu le clocotim prea mult, ca să nu se desfacă. Servim ciorba caldă, cu oţet, ulei şi piper din care mesenii îşi adaugă după preferinţă deasupra. Este delicioasă şi are un gust special, care nu seamănă cu nimic altceva.