Google
 
sâmbătă, 13 apr 2013 - Anul XVIII, nr. 86 (5293)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7415 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2846 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava

Diferenţe

„Şcoala altfel”, la timpul prezent şi trecut

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Click aici pentru VIDEO

 

Săptămâna 1-5 aprilie 2013 a reprezentat o gură de aer proaspăt pentru elevi şi preşcolari, cursurile din orar fiind înlocuite cu activități extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, desfăşurat anul trecut sub titulatura „Şcoala altfel”. Timp de o săptămână, elevii au avut parte de o altfel de şcoală: cu excursii, cu ieşiri la muzee, tabere, concursuri de gătit, spectacole de teatru şi întreceri sportive, activităţi organizate şi gândite astfel încât şcolarii să poată să-şi dezvolte abilităţile şi într-un mediu mai puţin formal. Nu s-a purtat uniformă, nu s-au pus absenţe şi nu s-au acordat note, ca atare feedbackul elevilor nu a putut fi decât unul bun.

Săptămâna trecută a fost încă o dovadă că, în ceea ce priveşte libertatea elevilor, posibilitatea acestora de a acţiona după propriile pofte şi gama activităţilor extracurriculare pe care aceştia le pot întreprinde, tentaculele sistemului comunist au fost tăiate aproape în totalitate.

Înainte de '89, sistemul şcolar era alcătuit în aşa fel încât să-i monitorizeze pe elevi în permanenţă, atât în afara şcolii, cât şi în şcoală, se făceau ore şi sâmbăta, astfel că activităţile recreative nu reprezentau o prioritate.

 

Filmele istorice, matineele şi excursiile cu pacheţelul de acasă

Cu decenii în urmă, şcoala nu prea agrea participarea elevilor la activităţi distractive precum filme sau spectacole în timpul săptămânii,fiindu-le permisă doar vizionarea la “matineele” de sâmbătă şi duminică, supravegheaţi de profesori.

Elevii mai mergeau „cu clasa” la filme despre eroii neamului, „Mircea”, „Ştefan cel Mare”, „Vlad Tepeş”, „Mihai Viteazul”. 

Cu o bogată experienţă didactică înainte de 1989, prof. Constantin Mărgineanu, directorul Casei Corpului Didactic,povesteşte: „Vorbim de două generaţii complet diferite ca atitudine şi percepţie. Elevii dinainte de 1989 se mulţumeau cu mult mai puţin. Toate activităţile care erau organizate în afara şcolii erau primite bine de elevi. Totuşi, cele mai aşteptate activităţi care se făceau sub coordonarea unui cadru didactic erau excursiile, care în acele vremuri se făceau cu autobuzul. Erau doi sau trei dintre ei care aveau şi aparat de fotografiat, era mare lucru pe atunci”.

Potrivit acestuia, acum câteva decenii, relaţia profesor-elev era dominată de dascăl, o figură autoritară, de necontestat în deciziile sale, pentru care activităţile de recreere nu aveau întâietate.

Roman Istrati, cadru didactic atât în perioada comunistă, cât şi după '89, a declarat: „Toamna începea cu <barabuliada>, urma Daciada - concursurile naţionale sportive, apoi Cântarea României, după care era recapitularea. Toate activităţile extraşcolare erau controlate politic, trebuiau o serie de aprobări pentru a le organiza. Copiii erau foarte puţin scoşi din zona şcolii, mai mergeau împreună cu profesorii la muzeu sau la spectacole, însă totul era foarte strict. Anul şcolar începea pentru elevii acelor timpuri cu muncile agricole”.

 

Vizitele la întreprinderi şi manifestările patriotice

Excursiile tip vizită de lucru la CAP-uri (Cooperative Agricole de Producţie), IAS-uri (Întreprinderi Agricole de Stat), ferme, uzine şi combinate, urmate de teme de compunere legate de cele vizitat, erau activităţi la care fiecare elev trebuia să participe. Vizitele erau un alt mod pentru elevi de a-şi dovedi ataşamentul faţă de una dintre învăţăturile vremurilor, respectiv „meseria, brăţară de aur”. 

„De regulă, vizitele în fabrici sau întreprinderi aveau două tematici complet diferite. Cei mici mergeau şi-şi vizitau părinţii la muncă. Elevul era mândru că-şi regăsea unul din părinţi, indiferent dacă acesta era simplu muncitor sau inginer. Se organizau vizite la fabrici de prelucrare a lemnului din judeţ, la CCH (acum Ambro), IMUPS, IUPS, Integrata, Rulmentul, Star Mod, la Zimbru. De cealaltă parte, elevii mai mari, din ciclul liceal, făceau practică, li se explicau diverse procese tehnologice, îşi luat notiţe ş.a.m.d.”, mai povesteşte Mărgineanu.

Încă din timpul grădiniţei, preşcolarii erau înrolaţi în „Şoimii Patriei”, până în clasa I, apoi deveneau în clasa a II-a pionieri, iar în liceu deveneau UTC-işti. Indiferent de etapa pe care o parcurgeau, înzestraţi cu puţine drepturi şi multe îndatoriri, şcolarii acelor vremuri nu aveau altceva de făcut decât să se conformeze.

Sărbătorile închinate regimului erau celebrate cu stricteţe: 1 Mai - Ziua Muncii, 23 August - Ziua Naţională a României, 26 ianuarie – ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu, copiii fiind obligaţi să se implice, să participe cu abnegaţie la aceste acţiuni patriotice şi, mai mult de atât, să ovaţioneze, să fluture steguleţe tricolore şi să aplaude.

 

Mai multe activităţi în natură

În anii regimului comunist, elevii erau antrenaţi într-o mai mare măsură, nu neapărat fiind forţaţi să facă acest lucru, în activităţi de timp liber, care aveau de multe ori tangenţă directă cu studiul unor discipline, respectiv istorie, biologie, geografie sau desen. Elevii erau încurajaţi să contribuie, să se angajeze la observaţii direct „pe teren”.

Pe lângă acestea, dintre activităţile curente ale pionierilor, desfăşurate tot în natură, mai amintim plantarea de arbori şi de pomi fructiferi, strânsul recoltelor, înfrumuseţarea curţii şcolii şi parcurilor, culegerea de plante medicinale (care se predau în ora de dirigenţie).

„Printre activităţile extracurriculare ale elevilor mai erau vizite la muzee şi la teatrul de păpuşi care era organizat sub egida Ansamblului <Ciprian Porumbescu> şi unde elevii erau învăţaţi să mânuiască păpuşile”, ne-a mai spus Roman Istrati. Potrivit acestuia, în afara cursurilor, elevii mai luau parte la seri culturale, concursuri locale şi naţionale pentru diverse discipline şi competiţii sportive. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Şcoala altfel”, la timpul prezent şi trecut.
 Vizualizări articol: 1647 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.50/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.5 din 4 voturi
„Şcoala altfel”, la timpul prezent şi trecut3.554

Shopping City Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Servicii Optica Medicala Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei