Doi nemţi au reînviat agricultura pe câmpurile de lângă Fălticeni

Lăsat de izbelişte pe suprafeţe din ce în ce mai mari, pământul din judeţ are mare preţ pentru alţii. Doi tineri din Germania predau zilnic o adevărată reţetă de succes în agricultură, pe câmpurile de lângă Fălticeni. Absolvenţi de studii superioare în agricultură, au venit în Suceava, unde au aflat că se găseşte din belşug pământ ieftin şi bun.Se întâmpla acum trei ani de zile, astăzi cei doi fiind între primii trei mari arendaşi de teren din judeţul Suceava.

Michael Liebscher şi Bertram Vogt, ambii în vârstă de 29 de ani, sunt din regiunea Hanovra. Provin din familii de fermieri şi ambii au absolvit facultăţi de agricultură. Spun că prima lor intenţie a fost să lucreze teren agricol în Transilvania, înregistrându-şi societatea LV Agro Prodexim, cu sediul în Cluj. În acea zonă a ţării nu au găsit însă teren suficient, astfel că au mers pe o altă pistă. Un conaţional aflat în Piatra Neamţ cu afaceri le-a povestit despre potenţialul agricol din judeţul Suceava, astfel că au ajuns în zona Fălticeni.

Ascensiunea în cifre, în doar trei ani

Primul contact din zonă l-au avut cu primarul din comuna Fântâna Mare, Vasile Mucileniţa. Nu ştiau o boabă de română, astfel că pentru a se înţelege au apelat la un profesor de la Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni.

„Mi-au spus ce planuri au, suna foarte bine şi am decis să-i sprijin. Am convocat o şedinţă în comună, în cadrul căreia cei doi le-au explicat oamenilor din sat că vor să le arendeze terenul nelucrat, în beneficiul ambelor părţi”, a povestit primarul despre primul contact al nemţilor cu localnicii, în mai 2008.

În 2009 au lucrat 300 de hectare, majoritatea în Fântâna Mare, în 2010 au cultivat circa 600, iar în acest an au ajuns la 850 de hectare. Suprafeţele se găsesc în şapte comune din zonă: Fântâna Mare, Forăşti, Vadu Moldovei, Baia, Rădăşeni, Cornu Luncii şi Horodniceni.

Tinerii nemţi, două firi diferite

Acum câteva zile, reporterii Monitorul de Suceava s-au deplasat în comuna Fântâna Mare. În clădirea unei foste secţii de tractoare este acum punctul de lucru al societăţii nemţilor. 

La o primă vedere, Michael Liebscher şi asociatul său par a fi două firi foarte diferite. Michael ne întâmpină îmbrăcat în blugi şi cămaşă, foarte protocolar şi atent. Bertram Vogt, cu şapcă şi tricou, ne salută scurt, după care îşi continuă treburile. Pare puţin prietenos, însă este doar o primă impresie. Pe parcursul timpului petrecut în compania acestora ne dăm seama că avem de a face cu doi oameni care îi respectă foarte mult pe localnici, iar la rândul lor sunt respectaţi. De exemplu, observăm că la pozele pentru reportajul din ziar cei doi îl iau alături pe unul dintre angajaţi, care este tratat ca un al treilea asociat, fără nici o urmă de superioritate.    

Avem pământ bun, dar slab întreţinut

Chiar dacă au ajuns la 850 de hectare de teren arendate, sunt abia la început.

„Primul an a fost secetă, al doilea a plouat... dar rezultatele au fost foarte bune. Cea mai mare parte a terenului arendat nu era lucrat când am venit noi. Calitatea pământului e bună, dar nu a fost întreţinut, asta e problema, nu a fost pus îngrăşământ, nivelul pH-ului e foarte scăzut”, ne explică Michael Liebscher, care vorbeşte destul de bine limba română, însă nu mai bine ca asociatul său, ce vorbeşte aproape perfect româneşte.  

Ambii sunt de părere că agricultura nu este o loterie, cum susţin unii, mai ales că au şi asigurare pe culturile lucrate.

Pământul la noi, pământul în Germania 

Când îl întrebăm despre cum se face agricultura în Fălticeni, comparativ cu Germania, Michael Liebscher are extrem de multe de spus, deşi evită să-i denigreze pe localnici.  

„Cultivatorii trebuie să scape de munca manuală... îi văd cum merg la teren cu un sac de 50 de kilograme de îngrăşământ... Fiecare lucrează parcela lui, cu alte culturi, de aceea terenul nu e nivelat, munca în agricultură trebuie să fie compactă. Apoi am găsit foarte mult teren necultivat de ani de zile”, a descris succint tânărul agricultor neamţ situaţia de la noi.

Ajunge şi la descrierea agriculturii din Germania şi imediat ne dăm seama de ce a ajuns în nord-estul României.

„În Germania nu există teren liber, fiecare metru pătrat e ocupat, sunt mulţi fermieri dar nu prea găsesc teren. La noi, 99% din teren este lucrat exclusiv mecanizat”, vorbeşte de cealaltă lume Michael. 

Probleme mari cu sătenii „Gică contra”

Până acum, mărturisesc nemţii, afacerea merge bine, însă totodată binele de-abia începe.

„De la an la an vom obţine o producţie mai bună. Bine lucrate şi cu tratamentele din ultimii trei ani terenurile încep să-şi revină... să fie mai productive”, explică cei doi tineri.

Spun că extinderea lor abia începe, deşi nu oricine îşi poate ceda terenul în arendă către ei.  

„Ne-am extins în şapte comune pentru că nu luăm orice teren, cel băltit de apă sau cu pantă prea mare îl evităm. Apoi trebuie să fie o suprafaţa mare, compactă, ca să o nivelăm, să eliminăm buruiana şi să ridicăm nivelul pH-ului”, ne explică Michael teoria învăţată pe băncile facultăţii şi pusă în practică pe câmpurile din Fălticeni.      

Bineînţeles, nu totul este chiar cum şi-ar dori cei doi. Unele parcele mari pe care le-au arendat au „găuri negre”, mici suprafeţe ale unor proprietari care au refuzat să-şi cedeze terenul, preferând să le lase pârloagă.

În acest sens şi primarul din Fântâna Mare a dus muncă de lămurire cu unii localnici, însă reuşita este doar parţială.

Ce cultivă nemţii

Cât priveşte culturile lucrate, tinerii agronomi din Germania au început cu grâu, orz, sfeclă de zahăr, au mai cultivat şi porumb, iar în acest an şi-au cam făcut o idee cu privire la ce trebuie cultivat.

Au dublat terenul însămânţat cu sfeclă de zahăr, ajungând la 110 hectare, cultivă 100 de hectare cu rapiţă, 300 cu grâu, 50 cu soia şi restul cu porumb şi plante de nutreţ.

Cartoful nu-i interesează, asta pentru că necesită multă forţă de muncă şi spaţii de depozitare. Cu utilaje de ultima generaţie, aceştia practică o agricultură aproape exclusiv mecanizată. Astfel că au doar şase angajaţi.

Cât le dau nemţii proprietarilor de pământ

Oamenii care le-au cedat terenurile au mers pe principiul că mai bine să scoată ceva de pe pământ decât nimic.

Conform contractelor încheiate, primesc, în funcţie de zonă, 500-550 de kilograme de grâu pe hectar, ori valoarea în bani a acestuia la preţul pieţei în momentul recoltării. De exemplu, anul trecut, cei care au vrut banii au primit 0,45 de lei în contul unui kilogram de grâu. Nemţii spun că au o strategie financiară prin care cei care le cedează terenul vor fi din ce în ce mai mulţumiţi, însă nu vorbesc despre ea pentru a nu da idei concurenţei.  

Foarte important, arendaşul şi-a respectat obligaţiile financiare conform datei trecute în contract.

Pentru cele 850 de hectare pe care le lucrează momentan cei doi nemţi, sunt încheiate în jur de 1.500 de contracte de arendă. Aşadar, fiecare proprietar de teren a cedat, în medie, puţin peste jumătate de hectar.

Sunt cifre care arată cât de fragmentat este terenul în zonă, însă cei doi tineri experţi în agricultură s-au obişnuit cu acest dezavantaj şi se luptă cu el. Vor să se extindă şi mai mult chiar de la anul, astfel că le transmit oamenilor din zona Fălticeni că sunt dispuşi să le arendeze şi în continuare terenurile.

Învăţarea limbii române a fost o problemă pentru ambii, însă au reuşit să o depăşească.