TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
miercuri, 20 ian 2021 - Anul XXVI, nr. 15 (7627)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8725 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9845 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Dar cine „le are cu biserica”?

Acum o lună, mai exact pe 16 decembrie, au fost publicate rezultatele unui sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte și cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române. Desfășurată sub titulatura „Barometrul vieții religioase”, cercetarea vine să evidențieze și ce impact a avut, din perspectivă religioasă, 2020 (anul „pandemic”) asupra populației. Nu voi comenta aici procentele care au „cântărit” raportul (relația) dintre stat, politicieni, lideri de opinie, presă și cultele religioase. Vă asigur că merită lecturate, întrucât radiografia aduce nuanțe cel puțin surprinzătoare (studiul este disponibil pe larics.ro).

Sondajul plasează oarecum neașteptat Biserica pe primul loc în topul încrederii: 71,2% dintre români au foarte multă (41,4%) și multă încredere (29,8%). Pe următoarele locuri se plasează Armata (61,8%=17,8%+44%), Academia Română (47,6%=9,4%+38,2%), primăriile (43%=11%+32%) etc. Cumva constant pentru sondajele realizate după 1990 este procentul celor ce cred în Dumnezeu: 90,2%. Dintre aceștia, 63,8% se consideră („sigur da”) ca fiind persoane religioase (față de 26,6% „mai degrabă da”). Și tot coborâm. Doar 36,1% participă la slujbe religioase „o dată pe săptămână sau mai des”, deși 68,2% au declarat că se roagă „zilnic sau aproape zilnic”. Ce avem aici? O ilustrare în date statistice a mentalității celor ce se regăsesc în acel: „Eu cred în Dumnezeu, dar nu prea le am cu biserica”.

Sfântul Apostol Iacov are un cuvânt extrem de tăios la adresa celor credincioși doar cu numele: credința, „dacă nu are fapte, e moartă în ea însăși” (Iacov 2, 17). Și nu se referă doar la fapte de milostenie față de aproapele, ci la împlinirea tuturor poruncilor dumnezeiești: „Pentru că cine va păzi toată legea, dar va greşi într-o singură poruncă, s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile” (2, 10). La urma urmei, „și demonii cred și se cutremură” (Iacov 2, 19). Deci simplul fapt de a mărturisi – „Eu cred” – nu e mântuitor, dacă nu e și transpus în fapte. Și nu te poate izbăvi de „compania” demonilor.

Mai dureros decât faptul că suntem un popor majoritar credincios, dar majoritar „nepracticant”, este faptul că între cei „practicanți” sunt mulți cei care nu au biruit încă ispita formalismului. Mitropolitul Antonie de Suroj (1914-2003) numea acest fenomen cu un termen inventat de scriitorul C.S. Lewis, „churchianity”. Termen echivalat în limba română cu „bisericozitate” de către Ioan-Lucian Radu, traducătorul volumului „Ești creștin sau doar bisericos? Cuvântări despre trăirea autentică a credinței” (Editura Doxologia, Iași, 2020). Această lucrare cuprinde nouă cuvântări ținute de Mitropolitul Antonie în 1990, al căror subiect este și comportamentul celor care au o „adeziune formală la învățăturile și practica Bisericii, fără o trăire duhovnicească în adevăratul sens al cuvântului” (p. 10). Eu aș vedea, pe viitor, o canalizare a energiilor pastorale exact către această categorie, a celor ce vin frecvent la slujbe, dar nu sunt încă „mădulare vii” ale trupului lui Hristos (v. I Corinteni 12, 12-27). Mai degrabă decât asupra celor ce-și declară credința, dar frecventează biserica „din an în Paști”. Pentru cei din urmă va conta enorm ca, atunci când, într-un final, vor trece pragul lăcașului de cult, să găsească o comunitate bine așezată, cu duh bun, într-un spațiu al pocăinței și al iubirii nefățarnice.

Închei cu o concluzie a Mitropolitului Antonie de Suroj, conturată după o cercetare atentă a cauzelor pentru care unii sunt doar „bisericoși”, iar nu „trăitori autentici ai credinței”. Iată câteva „aspecte ale Bisericii noastre care sunt legitime dar care, în loc să devină o expresie plină de bunătate a vieții în comun a Bisericii, au devenit autosuficiente. Frumusețea dumnezeiască ce ni se revelează devine simplă estetică; regulile de viață care sunt poruncile ‒ moduri în care putem trăi ‒ devin reguli care ucid viața. Iar comunitățile sunt mult prea des comode, fiindcă nu există nici acceptare și nici respingere a celuilalt, ci doar propria protecție împotriva celorlalți” (op. cit., p. 135). Păstorul care se dăruiește cu adevărat comunității sale este cel care stăruie, „cu timp și fără timp” (II Timotei 4, 2), tocmai asupra tămăduirii și izbăvirii de această maladie numită „bisericozitate”. Iar credinciosul care vrea să „le aibă cu biserica” este cel care-și deschide total inima către Dumnezeu și către aproapele, în ascultare de duhovnic și în permanentă comuniune cu frații săi de credință.

(Pr. Constantin Sturzu, Doxologia.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Dar cine „le are cu biserica”?.
 Vizualizări articol: 1090 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 2 voturi
Dar cine „le are cu biserica”?5.052

Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
LaStrada - Incaltaminte - Piele - Blanuri - Accesorii
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Autentificaţi-vă pentru a posta comentarii!
Remember
Am uitat parola Înregistrare

Monitorul doreşte ca acest site să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ.
Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătura cu textul.
4. Username-ul să nu fie nume de personalităţi ale vieţii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greşeli, incoerenţă, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menţionate mai sus va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinţă interdicţia accesului la această facilitate a site-ului.



Toyota - Noul Yaris Hybrid
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Religie

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei