Amintiri de neşters

Ştiu: sunteţi în vacanţă. Sau vă pregătiţi să plecaţi. Sau abia ce v-aţi întors. Sper din toată inima că v-aţi simţit bine şi că n-o să consideraţi nepotrivite rândurile de mai jos. Căci îndrăznesc să vă sugerez - pentru acum ori pentru viitor - ideea că în orice concediu, în fiecare evadare din rutina cotidianului, merită să câştigăm ceva. Ceva în plus faţă de aşteptata odihnă, dorita relaxare şi fireasca distracţie. Ceva mai mult decât băi de apă şi de soare. Adică nu doar să ne ducem şi să ne-ntoarcem.

Prima idee ar fi să nu rămâneţi tot timpul în acelaşi loc, oricât de frumos, de plăcut şi de confortabil ar fi el. Dacă sunteţi cu maşina, atunci chiar e păcat să n-o folosiţi, mai ales că nu există loc din ţara aceasta sau din lume care să nu aibă lucruri ce merită a fi văzute la distanţa unui drum auto de o jumătate de oră. Şi, când zic „merită”, înţeleg de fapt „trebuie neapărat!”

Ce fel de lucruri? Ce fel de locuri? Dintre cele mai diverse cu putinţă. Poate fi vorba despre o minunată mănăstire din apropiere, de o frumoasă biserică, de un parc sau o grădină botanică, de o bogată bibliotecă, poate fi un monument sau o clădire spectaculoasă, o piaţă încărcată de istorie ori un muzeu formidabil, dar la fel de bine poate fi vorba despre o colorată piaţă agroalimentară sau un bazar, cu specificul local, atât al decorului, cât şi al produselor aflate la vânzare, de străduţe lipsite de celebritate, dar liniştite, patriarhale, o plăcere să treci pe ele!, şi mai poate fi vorba, desigur, despre o plimbare în natură - orizontală sau pe dealuri şi munţi, cu suişuri şi coborâşuri care nu pot decât să facă bine unor oameni ai secolului XXI, cu o viaţă preponderent sedentară… Urmăriţi atent imaginile, sunetele, parfumurile, inspiraţi adânc…

A doua idee este ca - în timp ce, înainte de, şi/sau după ce - să încercaţi să tezaurizaţi (cred că acesta e cuvântul cel mai potrivit!) cât mai multe informaţii despre locurile în care aţi ajuns. Chiar şi pentru cele care par prea bine cunoscute. Ce să mai afli despre Braşov, de pildă!? Nu fiţi foarte siguri că ştiţi chiar tot ceea ce merită ştiut… Informaţii nu înseamnă numai două-trei date istorice, ci orice defineşte locul, de la religie şi cultură la tradiţii, dialecte, obiceiuri, gusturi vestimentare şi culinare.

A treia: căutaţi să intraţi în vorbă cu cât mai mulţi oameni. Chiar dacă nu le cunoaşteţi limba. Apropo, e frumos ca, pregătind o plecare în străinătate, să învăţaţi cum se spune în limba respectivă măcar „Bună ziua!”, „Vă rog” şi „Mulţumesc!” Sigur că vă descurcaţi cu engleza, franceza sau germana, dar şi dumneavoastră vă face plăcere să auziţi un străin spunând câteva vorbe în română, nu? Ne amintim vorbele - şi gesticulaţia menită să suplinească vorbele! - schimbate cu un seamăn în mod la fel de plăcut cum ne amintim un tablou dintr-o expoziţie. Priviţi feţele oamenilor, zâmbiţi-le, salutaţi-i!

Nu în ultimul rând, dacă ajungeţi la destinaţie cu avionul, faceţi-vă timp pentru o rugăciune adresată Sfântului Ilie, care este ocrotitorul aviatorilor români, drept care sărbătorirea lui pe 20 iulie este şi Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene.

Iar dacă e cumva vremea prea secetoasă, tot către Sfântul Ilie să vă îndreptaţi gândul!

Vacanţă frumoasă, cu amintiri de neşters!

(Tudor Călin Zarojanu, Ziarul Lumina)