Google
 
joi, 14 mar 2019 - Anul XXIV, nr. 61 (7062)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7538 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2013 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Sensul creştin al pocăinţei

Pocăinţa este primul cuvânt din abecedarul mântuirii. Cu el îşi începe activitatea atât Sfântul Ioan Botezătorul, cât şi Mântuitorul Iisus Hristos: „Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor” (Matei 3, 2; 4, 17). Evanghelia lui Hristos este Evanghelia pocăinţei şi a iertării păcatelor, fără de care nu putem împlini cu adevărat legea iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele.[1]

Termenul grecesc „metanoia” nu şi-a găsit un echivalent fidel în limbile principale de răspândire a creştinismului. Cuvântul românesc pocăinţă pune accentul pe remuşcare, regret, pe durerea pentru păcatul săvârşit. Termenul penitenţă derivă din „poenam tenere” accentuează aspectul juridic, conştiinţa vinovăţiei, frica de pedeapsă. Cel grecesc, metanoia, nu înseamnă numai căinţă, regret sau numai frică de pedeapsă, ci înseamnă o transformare profundă, o schimbare radicală a convingerilor şi, deci o trecere dincolo de păcat prin încetarea săvârşirii lui şi un nou început de viaţă, un câmp nou de lucru în har şi adevăr. O mutaţie a minţii, înnoirea ei, o naştere din nou. Acesta este sensul creştin al pocăinţei, o neîncetată înnoire a omului.

Sfinţii Părinţi, fini cunoscători ai sufletului omenesc, vorbesc despre două feluri de pocăinţă: pocăinţa ca Taină şi pocăinţa ca lucrare permanentă în suflet. Greşind aproape în fiecare clipă e necesar un regret care să ne însoţească statornic, o voce care să critice mereu imperfecţiunea faptelor săvârşite.

În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur, un mare predicator al pocăinţei, spune: „Nu a cădea este cumplit lucru, precum a zăcea jos, după ce a căzut! Nici a se răni nu e rău, precum a nu voi să se vindece după ce s-a rănit!”[2].

Sfântul Ioan Damaschin defineşte pocăinţa ca fiind „întoarcerea prin asceză şi osteneli, de la starea cea contra naturii la starea naturală şi de la diavol la Dumnezeu”[3]. Pocăinţa este o trebuinţă firească a sufletului omenesc. Sfântul Ioan Scărarul numeşte pocăinţa „lovirea sufletului printr-o simţire adâncă”[4].

Sfântul Vasile ce Mare arată necesitatea pocăinţei şi pentru cel cu păcate mari şi pentru cel cu păcate mici: „Pocăinţa nu trebuie să înceteze în cursul vieţii întregi, căci cine e fără de păcat? În toată clipa păcătuim, dacă nu cu faptele, apoi cu cuvântul, dacă nu cu cuvântul, apoi cu gândul. Oricât de mici sunt păcatele, ele pătează conştiinţa, iar conştiinţa trebuie să fie mereu curată”[5].

Aşadar, pocăinţa şi iertarea păcatelor arată taina iubirii lui Dumnezeu, care recuperează pe cel pierdut şi dă viaţă celui omorât de păcate. Hristos Domnul a spus că „bucurie se face în cer pentru un păcătos care se căieşte” (Luca 15, 7). Aceasta înseamnă că milostivirea lui Dumnezeu faţă de păcătosul care se întoarce la El este izvorul din care se naşte bucuria şi pentru cel iertat şi pentru cel ce iartă.

(Pr. Dumitrache Ciprian, sursa Doxologia.ro)

[1] Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Comori ale Ortodoxiei, Iaşi, 2007, p. 239.

[2] Sfântul Ioan Gură de Aur, „Pentru Pocăinţă”, în: Puţul şi împărţirea de grâu, Editura Buna-Vestire, Bacău, 1995, p. 114.
[3] Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica, II, 30, traducere de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Editura I.B.M.B.O.R., 2005, p. 137.
[4] Sfântul Ioan Scărarul, Scara Raiului, traducere de Mitropolit Nicolae Corneanu, Editura Amarcord, Timişoara, p. 218.
[5] Sfântul Vasile cel Mare, Regulile Sfântului Vasile, p. 518.

 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Sensul creştin al pocăinţei.
 Vizualizări articol: 473 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Sensul creştin al pocăinţei0.05

Iulius Mall Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Autentificaţi-vă pentru a posta comentarii!
Remember
Am uitat parola Înregistrare

Monitorul doreşte ca acest site să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ.
Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătura cu textul.
4. Username-ul să nu fie nume de personalităţi ale vieţii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greşeli, incoerenţă, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menţionate mai sus va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinţă interdicţia accesului la această facilitate a site-ului.



Acasa-i Romania
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei