Să îi imităm în smerenie pe sfinţi!

Să îi imităm în smerenie pe sfinţi! Neluând în seamă desăvârşirea lor morală, toate darurile lor pline de Har, ei se considerau cei mai păcătoşi, iar nu alţii, ci ei înşişi erau primii vinovaţi pentru toate necazurile ce se abăteau asupra lor. Ce sfinţenie înaltă şi ce Har măreţ a dobândit Sfântul Apostol Pavel! Cu toate acestea, el spunea despre sine că este primul dintre toţi păcătoşii (I Timotei 1 ,1 5).

Ce desăvârşire morală a atins Sfântul Serafim de Sarov şi de ce arătări şi descoperiri uimitoare l-a învrednicit Dumnezeu! Lui i s-au arătat, de nenumărate ori, în întreaga slavă dumnezeiască, Mântuitorul şi Preacurata Maica Domnului. Asemenea apostolului Pavel, el a fost înălţat până la al treilea cer şi a contemplat lăcaşurile Raiului. Cu toate acestea, nu cu mult înainte de moartea sa, el se ducea la mormântul pregătit lui şi plângea cu amar. La întrebarea de ce plânge, Sfântul Serafim răspundea: „Cât de imperfect mi-am trăit viaţa!”.

Iată de ce, din toată inima şi cu adâncă întristare, el îşi zicea păcătosul şi umilul Serafim şi îi iubea mai ales pe cei care niciodată nu judecau pe nimeni.

(Sfântul Ierarh Serafim (Sobolev) Făcătorul de minuni din Sofia, Predici, Editura Adormirea Maicii Domnului, Bucureşti, 2007, p. 192, Doxologie.ro)