Librariile ALEXANDRIA - Reduceri
Librariile ALEXANDRIA - Reduceri
Librariile ALEXANDRIA - Reduceri
 
marţi, 3 iul 2018 - Anul XXIII, nr. 146 (6856)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9473 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1999 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Cât iad poate încăpea în cei înstrăinaţi de Dumnezeu?

În vremea aceea, trecând Iisus dincolo, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizaţi care ieşeau din morminte, atât de cumpliţi, încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea. Şi, iată, au început să strige şi să zică: Ce ai cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti? Departe de ei era o turmă mare de porci, păscând. Iar demonii Îl rugau, zicând: Dacă ne scoţi afară, lasă-ne să intrăm în turma de porci. Atunci El le-a zis: Duceţi-vă! Iar ei, ieşind, s-au dus în turma de porci. Şi îndată toată turma s-a aruncat de pe ţărm în mare şi a pierit în apă. Iar păzitorii au fugit şi, ducându-se în cetate, au spus toate cele întâmplate cu demonizaţii. Şi, iată, toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Iisus şi, văzându-L, L-au rugat să plece din hotarele lor. Iar Iisus, intrând în corabie, a trecut marea şi a venit în cetatea Sa. (Matei 8, 28-34; 9, 1)

 

 Vindecarea celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei  

Pericopa evanghelică a Duminicii a 5-a după Rusalii ne prezintă spre meditaţie minunea vindecării, de către Iisus, a doi demonizaţi din ţinutul Gadarenilor. Evanghelia după Matei ne prezintă mai sumar acest eveniment decât parabolele de la Sfinţii Luca şi Marcu. Ultimii doi evanghelişti vorbesc despre un demonizat. Vom rămâne la varianta mateiană, nu pentru că doi este pluralul, şi că singularul nu ar fi concludent, ci pentru a fi mai uşor de perceput rolul dramatic şi negativ al demonilor asupra omului şi chiar a întregii creaţii. Sfântul Matei menţionează că erau de temut pentru trecători „întrucât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea” şi locul lor de sălăşluire erau mormintele. Apropiindu-se Iisus de locul acela, diavolii care-I stăpâneau pe oameni se revoltă: „Ce ai cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti?” Diavolii nu suportă prezenţa lui Iisus, dar Îl recunosc ca Fiu al lui Dumnezeu, lucru pe care mai-marii cărturarilor şi ai fariseilor îl contestau. Acest verset e sugestiv pentru ceea ce vrea să ne spună Evanghelia de astăzi prin chiar glasul diavolului, anume incompatibilitatea şi antagonismul dintre Împărăţia lui Dumnezeu, care este împărăţia existenţei, a fiinţei, a legii, a vieţii şi bunătăţii, şi împărăţia diavolului care este împărăţia nefiinţei, a minciunii, a fărădelegii, a vicleniei, a uciderii şi a morţii. În altă parte în Evanghelie, Mântuitorul Iisus Hristos exprimă mai clar acest lucru spunând că: „Vine stăpânitorul acestei lumi şi nimic din Mine nu este întru El”.

 

Hristos vrea îndumnezeirea omului, diavolul înstrăinarea lui de viaţă

Această minune ne lămureşte câte ceva din taina sălăşluirii, nu a diavolului în firea omenească, aşa cum ar lăsa impresia la prima vedere această minune, ci a dumnezeirii, a firii dumnezeieşti a Mântuitorului Iisus Hristos în templul trupului omenesc. Dacă cei doi demonizaţi, din cauza păcatelor şi puterii pe care diavolul o avea asupra lor, se făcuseră sălaşuri ale legiunilor de demoni, Mântuitorul Iisus Hristos vine şi curăţă pe aceşti oameni şi transformă trupurile şi sufletele lor în sălaşe ale prezenţei Sale în ei prin credinţă.

Iată, aşadar, doar două aspecte din mulţimea celor multe ale bogăţiei de învăţătură ce se ascunde în minunea din Evanghelia de azi, iar această bogăţie e cu atât mai importantă cu cât este de foarte mare actualitate în aceste timpuri de revoluţie tehnologică şi informaţională care vor să instaureze, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, paradigma omului „tehnologizat” total, prin mixarea, unirea sau alipirea la trupul şi sufletul sau psihicul omenesc a unor alte mijloace tehnologice (informatice, electronice sau bionice) care i-ar îmbunătăţi viaţa. Deja a început în lume şi e tot mai accesibilă omului de rând revoluţia informatizării, a roboticii şi cea a punerii tuturor lucrurilor în conexiune prin care, chipurile, s-ar îmbunătăţi viaţa umană la un alt nivel. E ceea ce se cheamă în limbaj filosofic şi ştiinţific - paradigma transumanistă, care devine tot mai actuală, în stadiul ei final ţintind să îi ofere omului şi mântuirea sa artificială, prin mijloace tehnologice, informatice. Pentru a înţelege cele ce se propun omenirii prin această nouă filosofie a vieţii ce bate la uşă, vă invităm să meditaţi mai adânc asupra faptului că în demonizaţii din pericopa Evangheliei de astăzi se sălăşluise o legiune de demoni, adică peste 6.000 de diavoli. Vă daţi seama ce încărcătură, ce prezenţă şi-n acelaşi timp ce taină ascundeau sufletele acestor demonizaţi! Ne punem întrebarea: unde şi cum poate un om să înglobeze, să sălăşluiască în sine atâta armată de fiinţe spirituale? Care este natura acestor fiinţe spirituale de pot să încapă în om, în aşa de mare număr? Cum relaţionează aceste duhuri cu funcţiile spirituale şi sufleteşti ale acestor oameni? În Psalmi ne adresăm lui Dumnezeu şi spunem: „Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc!”, iar prin aceasta Scriptura ne arată natura spirituală şi energetică a îngerilor lui Dumnezeu. Poate fi înţeleasă această natură spiritual-energetică a îngerilor ca ceva similar naturii informaţional-energetice a unui soft sau program prin care cercetătorii din domeniul inteligenţei artificiale imaginează că vor copia conştiinţa fiecărui om spre a-i dărui acestuia o existenţă imaterială, cibernetică cu posibilitatea de a se întrupa după voinţă în orice alt trup ar voi? După puterea noastră actuală de înţelegere, doar aşa am putea imagina existenţa într-un singur om a 6.000 de alte entităţi inteligente. Oarecum, în mod similar existenţei şi funcţionării autonome şi haotice a mii de programe într-un singur sistem informatic sau computer. Vă puteţi imagina cât de chinuiţi erau aceşti demonizaţi nenorociţi din Gadara? Ima­ginaţi-vă că propria dumneavoastră conştiinţă ar fi chinuită de prezenţa şi lucrarea a alte 6.000 de conştiinţe, care nu s-ar coordona nici între ele şi nici cu propria conştiinţă, voinţă şi simţire a trupului şi sufletului-gazdă.

Într-un demonizat e o babilonie, o învălmăşire şi confuzie chinuitoare de conştiinţe ce posedă, domină, bruiază şi distrug conştiinţa şi viaţa bietului om ajuns posedat. Sufletul unui asemenea om se face peşteră de tâlhari, după o imagine folosită la un moment dat şi de Mântuitorul cu referire la Casa sau Templul lui Dumnezeu plin de zarafii sau schimbătorii de bani. Sufletul şi trupul omului constituie adevăratul templu al lui Dumnezeu pe care Iisus a venit să îl cureţe şi să îl resfinţească.

 

„Diavolul răcneşte căutând pe cine să înghită!”

Prin minunea vindecării acestor doi demonizaţi, nu ni se arată ceva spectacular şi supranatural, ci mai ales faptul că Mântuitorul Iisus Hristos vine, de fapt, în lume ca să izbăvească şi să curăţească firea omenească de sub stăpânirea diavolilor. Prin tot ceea ce El face în scurta Sa petrecere printre oameni, restaurează omul şi reorientează istoria spre eshaton, Se sălăşluieşte în om pentru ca el, aşa cum fusese creat la început, să decidă şi să acţioneze liber cu cine îşi uneşte viaţa: cu Hristos spre îndumnezeire, sau cu diavolii spre înstrăinare de viaţă şi chinuire.

Înţelegeţi în această perspectivă importanţa şi delicateţea lui Hristos - Logosul dumnezeiesc al creaţiei ca şi conştiinţă ordonatoare a vieţii fiecărui om! Comparaţi babilonia legiunii de diavoli din sufletul celor doi demonizaţi cu politeţea lui Hristos, Care şade la uşă şi bate aşteptând ca omul să-i deschidă de bunăvoie şi doar astfel Hristos să Îşi facă sălaş în sufletul omului împreună cu Tatăl şi cu Duhul!

Noi Îl primim pe Hristos prin Taina Botezului, dar şi prin invocarea numelui lui Iisus astfel încât trupul nostru şi sufletul să devină sălaş şi Templu al comuniunii Sfintei Treimi, un spaţiu teofanic, locaş al manifestării slavei divine, ca omul să se arate în strălucirea slavei aşa cum era Adam la începutul lumii când se spunea că era gol şi nu se ruşina.

Hristos nu a venit ca să îi chinuie pe demoni şi pe diavoli, ci a venit să restaureze pe omul stăpânit de diavoli. Însă fiinţa lor chinuită de invidie şi ură faţă de om îi face să urască lucrarea mântuitoare pentru om a Domnului Hristos. Alungaţi din sufletele acestor posedaţi, demonii cer să distrugă o turmă de porci. Ei continuă să facă rău, iar Mântuitorul îngăduie acest lucru, izbăvindu-i pe gadareni de o îndeletnicire necurată în acele vremuri, contrară Legii date prin Moise, creşterea porcilor.

Evanghelia de azi ne îndeamnă să ne întoarcem cu toată inima la Mântuitorul Iisus Hristos, să Îl primim în inimile noastre, în contextul în care, în lumea postmodernă care ne cuprinde tot mai mult, primim prin imagini şi ima­ginaţie, prin seducţiile tehnologiilor sofisticate, tot mai multe informaţii care caută să ne formateze sufletele după scopuri mercantile şi străine de Hristos. Dacă încă bietul om postmodern nu ajunge demonizat, totuşi e tot mai slăbit şi debilizat de mulţimea gândurilor şi duhurilor deşarte şi rătăcitoare ale civilizaţiei postmoderne. „Diavolul răcneşte căutând pe cine să înghită!”, vrând să îl înnebunească şi să îl stăpânească silnic pe om, iar Hristos bate discret la uşile sufletelor noastre aşteptând să Îi permitem să ne înnobileze viaţa cu prezenţa Sa sfântă şi mântuitoare. La mijloc e voinţa noastră care trebuie să decidă cu Cine vrea să îşi unească viaţa! Să nu fim ca şi gadarenii care L-au alungat pe Iisus pentru că diavolii din demonizaţi le-au omorât porcii, ci să Îl primim pe Hristos în inimile noastre!

(Pr. Prof. Dr. Aurel Pavel, Ziarul Lumina)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cât iad poate încăpea în cei înstrăinaţi de Dumnezeu?.
 Vizualizări articol: 998 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.67/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.7 din 3 voturi
Cât iad poate încăpea în cei înstrăinaţi de Dumnezeu?3.753

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Sirop concentrat de nuci verzi Poate fi o bază pentru lichior sau se poate folosi ca atare, diluat cu apă ori ceai, ca remediu naturist. Se face din nucile verzi tăiate bucăţi sau doar din coaja verde provenită de la curăţarea nucilor pentru dulceaţă. Are un gust neobişnuit,... Citeşte